Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, a lansat o licitație pentru atribuirea unui contract de proiectare și execuție a unui compex de clădiri pe platforma nucleară de la Mioveni a Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) din cadrul RATEN, clădiri care vor găzdui mai multe instalații și laboratoare din cadrul proiectului paneuropean de cercetare ALFRED, de testare și validare a reactoarelor nucleare din generația IV, cu tehnologie bazată pe reacția de fisiune cu neutroni rapizi.
Marea Britanie nu reneagă complet Uniunea Europeană, cel puțin în domeniul transporturilor. Guvernul Regatului Unit a publicat o propunere de regulament pentru normele de emisii de CO2 în care a preluat actualele limite stabilite de UE.
Statul român vrea să salveze ce se mai poate salva din industria națională a cărbunelui, vitală încă pentru securitatea energetică a țării, în condițiile înăspririi legislației și obiectivelor de mediu ale Uniunii Europene, care afectează grav această industrie, astfel încât a comandat un studiu pentru a vedea în ce măsură sunt implementabile în România tehnologiile avansate de exploatare și valorificare a cărbunelui, cu emisii reduse de CO2, respectiv prin gazeificare, lichefiere, chimizare sau alte metode.
Șeful BMW, Oliver Zipse, a prezentat la Munchen direcția strategică a companiei din punct de vedere al sustenabilității și eficienței resurselor, anunțând că și-a fixat propriile ținte pentru această strategie până în 2030. Una dintre informațiile transmise presei este cea care vizează salariile managemenetului. Acestea vor fi legate direct de atingerea țintelor privind emisiile.
Guvernul are în vedere reducerea contribuției pentru cogenerare de înaltă eficiență suportată pe facturi de toți consumatorii de energie electrică din România pentru sprijinirea CET-urilor care produc energie termică pentru sistemele centralizate de încălzire a populației, a declarat premierul Ludovic Orban cu ocazia unei vizite la combinatul Alro Slatina. Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a adăugat că taxa de cogenerare va fi redusă eventual la jumătate, avându-se în vedere ca scenariu și instituirea unui nou tip de schemă de sprijin pentru cogenerare.
Ordonanța de urgență prin care a fost instituită o schemă de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția obligatorie a certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, prin suportarea de la bugetul de stat a unei subvenții directe pentru acoperirea acestor costuri, este momentan blocată în Parlament, iar sindicaliștii de la Alro, unul dintre principalii beneficiari, atrag atenția că ajutorul trebuie acordat cât mai repede, în caz contrar existând riscul să se ajungă la faliment.
În aceeași zi în care anunța la Galați o investiție de 1,2 miliarde euro cu sprijinul statului român în combinatul siderurgic Liberty (fostul Sidex), pentru ca acesta să devină neutru din punct de vedere al emisiilor CO2, investiție dublată de un parteneriat cu Romgaz în vederea construirii unei centrale pe gaze care să alimenteze combinatul, miliardarul Sanjeev Gupta, proprietarul GFG Alliance, din care face parte și Liberty Galați, transmitea oficial că grupul își propune o țintă globală de creștere a eficienței de 30% în următorii ani, care va include și reduceri de personal în cadrul unora dintre operațiunile GFG Alliance, pe care nu le-a precizat.
Divizia de investiții a BMW, numită „i Ventures”, a anunțat o investiție extrem de importantă într-un startup de energie care se ocupă de captarea CO2 din atmosferă și transformarea lui în carburant. Procesul este similar cu procesul care se desfășoară în plante, prin care CO2-ul din atmosferă este transformat în hidrocarburi și eliberează oxigen.
Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a eliminat un amendament introdus tot de ea la începutul lunii trecute la Ordonanța de urgență din februarie în baza căreia Guvernul a acordat Complexului Energetic Oltenia, controlat de Ministerul Economiei, un ajutor de stat de salvare constând într-un împrumut în valoare de peste 251 milioane euro, amendament care prevedea majorarea duratei de rambursare a împrumutului de la 6 luni la 2 ani.
Suma reprezintă excedentul estimat la finalul acestui an în contul așa-numitului Plan Național de Investiții (PNI), prin care sunt sprijinite proiecte de modernizare de centrale producătoare de energie convențională, fiind acoperite cel mult 25% din costurile eligibile ale acestora.
Mai mulți parlamentari PSD și unul independent vor ca Legislativul să aibă ultimul cuvânt în ceea ce privește stabilirea politicii energetice a României, inclusiv în privința luptei contra schimbărilor climatice, și au elaborat în acest sens un draft de act normativ care prevede că atât Strategia energetică națională, cât și Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice se adoptă de către Parlament, prin lege.
În Monitorul Oficial a fost publicat vineri seara, la peste o săptămână de la adoptare, actul normativ prin care Guvernul a modificat în ședința din 21 mai ordonanța de urgență nr. 81/2019, aprobată în decembrie 2019, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în beneficiul marilor consumatori industriali de energie electrică afectați de scumpirea electricității ca urmare a majorării costurilor cu achiziția certificatelor CO2 incluse în prețul acesteia, modificarea fiind impusă de Comisia Europeană.
De încadrarea în limita de 250 kg/MWh a emisiilor de CO2 depinde eligibilitatea proiectelor de investiții ale CE Oltenia pentru finanțare din partea diferitelor structuri ale Uniunii Europene. Limita a fost înăsprită semnificativ destul de recent, anterior fiind de 550 kg/MWh.
Noua termocentrală pe gaze de la Iernut a companiei de stat Romgaz nu va fi gata decât la finalul acestui an și nu la jumătatea lui, cum se preconiza anterior, iar Guvernul se vede nevoit să modifice legislația în vigoare pentru ca investiția să nu piardă finanțarea nerambursabilă de peste 320 milioane lei acordată pentru proiect din banii încasați de România din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit de către Uniunea Europeană, în baza normelor comunitare.
Premierul ceh, Andrej Babis, a cărui țară produce esențialul energiei sale cu ajutorul centralelor atomice și pe cărbune, a afirmat luni că Uniunea Europeană ar trebui să lase deoparte proiectul său "Green Deal" pentru a combate coronavirusul, notează AFP, preluată de Agerpres.
Complexul Energetic Oltenia (CEO), unul dintre cei mai mari producători de energie electrică din România, în principal pe bază de cărbune, controlat de stat prin Ministerul Economiei, a comandat deja studiul de fezabilitate necesar elaborării planului de restructurare și decarbonare a companiei în perioada 2020-2025, după ce Guvernul i-a aprobat luna trecută prin OUG acordarea unui împrumut de salvare de peste un sfert de miliard de euro, măsură avizată de către Comisia Europeană.
Eforturile oficialilor europeni de reducere a emisiilor de CO2 sunt departe de a fi un succes, după cum arată ultimele date statistice, dintr-un motiv care n-a fost luat în calcul: disparția lentă, dar sigură a motoarelor diesel a condus la o creștere a acestor emisii, în pofida îmbunătățirii motoarelor și reducerii cilindreei.
Guvernul intenționează să majoreze ținta națională de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, însă noua țintă avută în vedere de autoritățile de la București nu se ridică la nivelul dorit de Executivul de la Bruxelles.
CET Govora își propunea încă din 2010 construirea unei centrale în cogenerare pe gaze, Consiliul Județean Vâlcea înființând în acest scop și o firmă, VILCET Energy, însă nu s-au găsit niciodată banii necesari implementării. Acum, potrivit unui studiu de oportunitate întocmit de Elsaco, se are în vedere construirea unei astfel de centrale cu putere instalată de 100 MW, cu un cost total estimat la 100 milioane euro și durată de implementare de 21 de luni, urmând ca primul an complet de funcționare să fie 2023.
Este nevoie de introducerea unei taxe CO2 la granița Uniunii Europene, pentru compensarea pierderii de competitivitate cu care se confruntă industria europeană în raport cu companiile din state din afara UE, cu legislații de protecție a mediului mult mai laxe și mai puțin costisitoare, a declarat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al producătorului de aluminiu Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică din economia românească.
Bugetul de stat pe 2019 prevede încasări din vânzarea de certificate CO2 alocate gratuit în valoare totală de circa 989 milioane lei, estimarea oficială pentru 2020 fiind de peste 1 miliard de lei.
Fiat Chrysler Automobiles ar putea primi o amendă de 79 de milioane de dolari, ca urmare a depășirii, în 2017, a limitelor de emisii impuse de legislația americană.