Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), compania desprinsă din Electrica SA și controlată integral de Ministerul Energiei, care gestionează participațiile statului la subsidiarele Enel din România și litigiile legate de acestea, a terminat anul trecut cu un profit net record, de peste 1,8 miliarde lei, de circa 45 de ori mai mare față de rezultatul pozitiv din 2016.
Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost adoptată, ca decizie finală, în Parlament, cu condiția, impusă de Eurostat, de a nu beneficia de garanții guvernamentale. Inițial, lista companiilor de stat fusese redusă la doar 23, dar decizia a suplimentat lista la 33 de societăți, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, și majorând și capitalul Fondului, din nou, la 9 miliarde lei. Majoritatea parlamentară a eliminat însă comitetul consultativ, format din reprezentanți ai BNR, ASF, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului și societății civile. Opoziția amenință că va sesiza Curtea Constituțională.
Ministerul Energiei deține participații minoritare de 31,82% din acțiunile furnizorului de energie și gaze naturale E.ON Energie și de 13,51% din capitalul operatorului de distribuție Delgaz Grid.
Ministerul Energiei, care deține 80% din acțiunile Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a decis în AGA companiei ca aceasta să distribuie dividende în valoare de circa 1,13 miliarde lei, reprezentând 90% din profitul net contabil înregistrat de companie în 2017, respingând propunerea acționarului minoritar Fondul Proprietatea, care voia ca societatea să cedeze ca dividende întreg profitul pe anul trecut, plus 1 miliard de lei din rezerve, adică în total aproape 2,36 miliarde lei.
Hidroelectrica a terminat anul trecut cu un profit net de 1,359 miliarde lei, în creștere cu 10,7% comparativ cu cel din 2016, de 1,227 miliarde lei. Asta în condițiile în care cifra de afaceri s-a redus ușor, cu 2,5%, de la 3,338 la 3,253 miliarde lei. Cheltuielile totale ale companiei au scăzut în 2017 cu 7,5%, la 1,719 miliarde lei.
Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.
Solicitarea FP vine pe fondul continuării politicii Guvernului de anul trecut, de extragere de dividende cât mai mari de la companiile de stat. Mai mult, riscul de depășire a pragului de deficit bugetar de 3% din PIB setat de normele UE este mai mare în 2018, deci și "foamea de bani" a Executivului este mai intensă.
Senatul a adoptat proiectului modificat al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), după ce Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.
Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.
Companiile cu capital majoritar sau integral de stat vor fi obligate să participe la procedurile de achiziție publică, în cazul în care autoritatea contractantă va solicita acest lucru. Măsura a fost stabilită astăzi de Guvern prin memorandum, după ce ministrul Finanțelor Publice a a declarat că angajații ministerului sunt olbigați să călătorească în străinătate la tarife mari pentru că Tarom nu participă la procedurile de achiziție lansate de minister.
Statul va putea să cumpere acțiuni la societăți cu capital de stat sau privat din țară sau din străinătate, să participe cu aport de capital la constituirea de companii sau la majorarea capitalului social al celor existente și să acorde împrumuturi în condiții de piață companiilor la care este acționar.
O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.
Pe fondul controverselor care au captat atenția asupra modificării legilor care reglementează sistemul judiciar, parlamentarii PSD-ALDE au decis scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația selectării unui management corporativ, măsura, anunțată de Profit.ro, fiind avizată astăzi, final, în Camera Deputaților. Inițial, majoritatea de guvernământ stabilise scutirea a doar 27 de societăți cu capital majoritar de stat de la această obligație legală. Guvernul a solicitat exceptarea doar a companiilor din industria de apărare.
Pe fondul controverselor care au captat atenția asupra modificării legilor care reglementează sistemul judiciar, parlamentarii PSD-ALDE au decis scutirea a circa 100 de companii de stat de la obligația selectării unui management corporativ. Inițial, majoritatea de guvernământ stabilise scutirea a doar 27 de societăți cu capital majoritar de stat de la această obligație legală. Guvernul a solicitat exceptarea doar a companiilor din industria de apărare.
Comisiile de buget și juridică din Camera Deputaților au dat curs solicitării Executivului și liderului deputaților PSD, Eugen Nicolicea, și au schimbat Legea prevenirii astfel încât Guvernul să poată completa, prin simplă hotărâre, adică fără aprobarea Parlamentului, lista de nereguli pentru care firmele au răgaz pentru remediere. Mai mult, deputații majorității au decis eliminarea din proiectul de lege a listei de nereguli care fac obiectul legii, acestea urmând a fi aprobate separat într-o ședință de guvern, după eventuala promulgare a legii de președinte.
Camera Deputaților a amânat, marți, la solicitarea PSD, proiectul Legii prevenirii, în baza căreia firmele nu vor fi amendate de inspectorii Fiscului, ci vor avea la dispoziție un anumit interval în care să rezolve problemele constate la controale. Guvernul solicitase să poată completa, prin simplă hotărâre, adică fără aprobarea Parlamentului, lista de nereguli pentru care firmele au răgaz pentru remediere, dar pentru că nu a fost reușit acest lucru în comisii și în plen, în cele din urmă majoritatea de guvernământ a amânat adoptarea legii.
Ministrul a făcut această afirmație în contextul în care a admis că operatorii din subordinea ministerului său și-au îndeplinit în proporții foarte mici programele de investiții pe anul acesta, la care reprezentanții opoziției în Comisie i-au atas atenția că Guvernul a luat sume foarte mari de la aceste companii în 2017, prin impunerea acordării de dividende suplimentare din profiturile reportate și din rezerve.
Senatul a adoptat, marți, proiectul Legii prevenirii, în baza căreia firmele nu vor fi amendate de inspectorii Fiscului, ci vor avea la dispoziție un anumit interval în care să rezolve problemele. Demnitarii puterii recunosc, însă, că la frecvența cu care se schimbă legislația, legea ar putea deveni caducă la anul.
Neregulile din Legea prevenirii, în baza căreia firmele nu vor fi amendate de inspectorii Fiscului, ci vor avea la dispoziție un anumit interval în care să rezolve problemele, nu vor putea fi modificate de Guvern printr-o simplă hotărâre de Guvern, așa cum prevede acum proiectul de lege.
Legea prevenirii, în baza căreia firmele nu vor fi amendate de inspectorii Fiscului pentru anumite nereguli, având la dispoziție un anumit interval în care să rezolve problemele, va fi aplicată și hotelierilor de pe litoral, urmând să fie valabilă și pentru anumite obligații ale comercianților legate de casele de marcat electronice. "Iertarea" temporară de amendă nu va fi însă posibilă pentru nerespectarea anumitor normel de calitate în construcții.
La rândul său, compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, precizează într-o notă adresată acționarilor și analizată de Profit.ro că dividendele suplimentare de 110 milioane lei solicitate recent de Guvern reprezintă peste 85% din banii puși deoparte de companie pentru investiții.
Solicitarea de dividende suplimentare din rezerve și profitul reportat, care se adaugă deciziei mai vechi de a impune acordarea de dividende de cel puțin 90% din profitul curent, contravine propriilor obiective ale Ministerului Economiei la Transgaz, exprimate în scrisoarea de așteptări a ministerului adresată în martie anul acesta Consiliului de Administrație și conducerii executive a companiei.
Cum poate fi explicat faptul că motto-ul Profit.ro, preluat de la Milton Friedman, “responsabilitatea socială a mediului de afaceri este să-și majoreze profitul”, pare a fi și principiul de guvernare numărul unu al actualului executiv?
Proiectul de rectificare a bugetului de stat, publicat vineri de MFP, prevede majorarea veniturilor bugetare din dividende cu circa 2,14 miliarde lei față de prevederile inițiale de 3,14 miliarde lei din Legea bugetului pe 2017, adică cu aproape 32%. Anul trecut, statul a încasat din dividende mai mult de 2,2 miliarde lei.
Propunerea Guvernului de schimbare a regulii de evaluare a terenurilor deținute de societățile la care statul este acționar poate introduce grave distorsiuni în structura acționariatului acestor companii și transforma participația statului dintr-una minoritară într-una majoritară, riscul naționalizării fiind, așadar, evident, arată reprezentanții Veridio, companie de consultanță în evaluări de societăți și proprietăți imobiliare.