Rezultatele 1 - 25 din 30 pentru "crestere dobanzi"

Economia României a trecut bine până acum prin criza generată de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a unei mai bune colaborări între bănci și firme sau populație, în timp ce riscuri viitoare vin din evoluția pieței energetice la nivel mondial și din impactul asupra inflației, care ar putea aduce noi presiuni pe dobânzi, arată Florin Ilie, director general adjunct al ING Bank România, responsabil cu aria corporate.

Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va înregistra o primă creștere după un an și jumătate de scăderi. Noua valoare se va aplica din ianuarie. Până la finele anului, debitorii care au dobânzile calculate în funcție de IRCC vor plăti însă mai puțin.

Banca centrală a Cehiei (CNB) a majorat dobânda repo la două săptămâni pentru prima oară în ultimul an, pe fondul creșterii inflației. Mișcarea vine după ce marți Banca Ungariei a fost prima din regiune care a ieșit din ciclul de relaxare monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că dobânzile sunt extrem de scăzute în România, dar și că e probabil să rămână așa, având în vedere că inflația ar fi ținută sub control.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Banca Națională a României a atras depozite pe o săptămână în valoare de 17 miliarde de lei de la bănci. Suma este în creștere de la circa 13 miliarde de lei de la licitația de săptămâna trecută și este cea mai ridicată după aprilie 2018, când banca centrală a reluat operațiunile de control al lichidității interbancare, după o pauză de peste 7 ani, pe fondul creșterii inflației.

Banca Națională a României a atras depozite de 2,9 miliarde de lei de la 15 bănci, pentru o săptămână, la o dobândă de 2,5%. Banca centrală vrea să mențină, astfel, dobânzile din piață la un nivel mai ridicat, în condițiile unui exces de lichiditate.

Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat astăzi dobânda de referință, în intervalul 2%-2,25%, menținând estimările privind o nouă majorare până la finele acestui an.

Banca Centrală Europeană (BCE) a confirma astăzi că valoarea achizițiilor lunare de obligațiuni din zona euro va fi înjumătățită începând din septembrie, urmând ca programul cunoscut sub numele de "relaxare cantitativă" să fie retras complet în decembrie. Tot astăzi, BCE a anunțat estimările revizuite de creștere economică în zona euro, prognoza pentru acest an fiind redusă ușor, de la 2,1% la 2%.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 339 de milioane de lei printr-o emisiune de obligațiuni scadente în octombrie 2020, la un randament mediu anual de 3,8%, în scădere față de licitațiile anterioare.

Investitorii cer randamente tot mai ridicate pentru a împrumuta statul român. Dobânzile la împrumuturile de până la 1 an au crescut de 3-6 ori în ultimele 12 luni, ca urmare a creșterii accelerate a inflației. Datoria pe termen lung este de asemenea mult mai scump de finanțat, în condițiile în care România s-a detașat în Top-ul țărilor din Europa Centrală și de Est plătind cele mai ridicate dobânzi. Datoria pe 5 și 10 ani poartă randamente mai mari chiar și decât cele ale Serbiei, țară mai îndatorată decât România, poziționată de agențiile de rating în categoria junk, dar cu o evoluție macroeconomică mai bună în ultima perioadă.

Guvernatorul Mugur Isărescu spune că rata ROBOR pe termene de până la o lună nu poate să sară, în condiții normale, de nivelul de 3,5% al ratei Lombard, pentru că băncile pot împrumuta bani direct de la BNR dacă au deficit de lichiditate. Pe termene mai lungi, la 3 sau 6 luni, rata ROBOR poate merge mai sus, pentru că trezorierii pot îngloba în calcule și perspectivele următoarelor decizii ale BNR sau pot considera că inflația va fi peste prognozele băncii centrale.

Banca Națională a României a preferat să aștepte și nu a majorat din nou dobânda de politică monetară. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că majorările anterioare și întărirea politicii monetare, în general, începe să producă efecte, prin scăderea ușoară a inflației de bază, sub 3%, unul dintre indicatorii la care BNR se uită cu cel mai mare interes. Isărescu spune că dezideratul BNR este ca dobânzile să iasă din poziția negativă la un nivel cât mai redus al inflației, dar că acest lucru depinde și de evoluțiile din Europa.

Piețele financiare interne n-au arătat deloc bine săptămâna trecută. Leul a ajuns la cel mai prost curs față de euro, dobânzile din piața interbancară au crescut și Bursa de la București a închis săptămâna pe roșu. Investitorii au început să vândă plasamentele din piețele emergente, după semnalele transmise de Federal Reserve, în timp ce, în piața din România, lichiditatea din piață, excesivă până de curând, se îndreaptă spre deficit, ceea ce duce dobânzile la niveluri ce dau emoții plătitorilor de rate la bănci.

Dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi la termen în lei au înregistrat în aprilie prima creștere mai consistentă din ultima jumătate de an, după ce BNR a trecut la o gestionare mai strictă a lichidității bancare. Dobânzile rămân, însă, puternic real negative și de ratele ușor majorate se bucură doar firmele, în timp ce populația a văzut doar creșteri nesemnificative, conform datelor analizate de Profit.ro. De partea cealaltă a bilanțului băncilor, dobânzile la credite au continuat să crească și marja netă rămâne la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, contribuind la profiturile record ale băncilor.

Banca Națională a României justifică creșterea dobânzii de politică monetară prin creșterea inflației, inclusiv ca urmare a excesului de cerere din economie, iar unii membrii ai Consiliului de Administrație spun că baca centrală este nevoită să acționeze pentru a-și păstra credibilitatea, în contextul în care inflația situată considerabil peste țintă riscă să dezancoreze anticipațiile inflaționiste, ceea ce ar putea aduce probleme în viitor, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 7 mai.

Dacă pui bani la bancă în România, nu iei mai puțin doar în termeni reali, ci și efortul de deplasare pare nejustificat, când băncile returnează 1%, iar inflația este 5%. Am văzut, în schimb, o creștere a ROBOR și a dobânzilor la credite. Bancherii spun că vom vedea și o creștere la depozite, dar că piața are un exces de bani. Primele care vor crește dobânzile sunt băncile cu deficit de lichiditate, după care vor urma și restul.

Economia României crește precum un Făt-Frumos cu probleme de personalitate, care lasă în urmă inflație, dobânzi mai mari și un leu mai slab, în timp ce copiii din vecini își văd de treabă. Între timp, mariajul dintre BNR și Guvern a ajuns la terapie din cauza problemelor de dezvoltare ale copilului.

Banca Națională a României a lansat, pe neanunțate, luni, prima operațiune de atragere de depozite de la bănci după ianuarie 2011, încercând să aducă dobânzile din piață mai aproape de dobânda cheie, în condițiile în care rata anuală a inflației a crescut la 5%.

Rata anuală a inflației a ajuns la 5% în martie, peste ultima prognoză a BNR, care a subestimat constant evoluția inflației în ultima perioadă. Banca centrală a pus pauză întăririi politicii monetare și tolerează în continuare lichiditatea excedentară din sistemul bancar, care, deși a scăzut în martie, se menține la un nivel istoric foarte ridicat, de peste 17 miliarde de lei.

Președintele executiv al Raiffeisen Bank nu se așteaptă la o creștere a restanțelor ca urmare a majorării dobânzilor, în contextul în care veniturile populației au crescut într-un ritm cu două cifre în ultimii doi ani. Clienții fac mai multe rambursări anticipate ale creditelor în ultima perioadă și au început să fie interesați de împrumuturile cu dobândă fixă, spune Steven van Groningen.

Membrii CFA România au raportat o încredere mai ridicată în condițiile macroeconomice viitoare în ianuarie. Pe de altă parte, aceștia estimează că leul va continua să se deprecieze dincolo de pragul de 4,7 unități/euro, concomitent cu o creștere a dobânzilor și a ratei ROBOR la 3 luni până aproape de 3% în următorul an, în condițiile unei inflații peste ținta BNR.

Banca Națională a României nu a adoptat încă o decizie privind înăsprirea condițiilor de creditare a persoanelor fizice, deși în banca centrală sunt discutate de mai bine de 1 an măsuri de limitare a gradului de îndatorare al populației. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că mulți dintre colegii săi din BNR se opun unor astfel de măsuri și că o decizie ar trebui așteptată în primăvară.

Băncile au crescut marja de profit încasată din credite în comparație cu dobânzile plătite pentru depozitele la termen, în contextul creșterii ratelor interbancare din ultimele luni, relevă o analiză a Profit.ro, pe baza datelor publicate de BNR. Cele mai mari creșteri ale marjelor de profit sunt cele aferente populației, unde indexarea cu ROBOR a creditelor nu a venit la pachet și cu o creștere a dobânzilor plătite la depozite, în timp ce, pentru firme, băncile au crescut remunerația.

Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială recomandă Băncii Naționale a României să crească, începând cu jumătatea anului vitor, cerințele de capital ale băncilor prin introducerea unui buffer de risc sistemic, invocând perspectiva creșterii ratelor creditelor neperformante, ca urmare a creșterii dobânzilor și a tensionării echilibrelor macroeconomice. Din comitet fac parte conducerea executivă a BNR, ASF și Ministerul Finanțelor.

Creșterile de prețuri lasă bani mai puțini în buzunarele românilor, însă cei mai afectați pot fi, în curând, cei cu credite, în condițiile în care dobânzile ar trebui să crească. BNR poate majora dobânzile mai rapid decât era estimat anterior, chiar de 2 ori peste nivelul actual. Estimările preliminare relevă că rata creditelor neperformante la nivelul populației s-ar majora de la 5,8%, la 7,3% în 1 an, iar gradul de îndatorare al celor cu credite ipotecare ar crește semnificativ, cu “vulnerabilități importante” în cazul persoanelor care câștigă sub salariul mediu, respectiv 29% dintre cei cu credite ipotecare.