Rezultatele 1 - 25 din 54 pentru "crestere dobanzi"

Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.

Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.

Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a explicat, la Prima TV, de ce dobânzile la împrumuturi sunt mai mari în 2022, menționând că dincolo de inflație și de ratinguri este modul în care România s-a împrumutat în neștire în ultimii doi ani.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.

Lira sterlină s-a depreciat puternic în raport cu dolarul joi, după ce Banca Angliei a semnalat că nu va merge atât de departe cu creșterea dobânzilor pe cât se așteaptă piețele.

Băncile vor aplica în contractele de credit în lei cu dobândă variabilă încheiate cu consumatorii valorile actualizate ale IRCC de la 1 octombrie. De la începutul anului viitor vor urma noi creșteri și mai ample ale ratelor lunare. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și IRCC ajunge la 2 puncte procentuale.

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.

Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, califică drept un dezastru o eventuală reluare a proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor la credite, în condițiile în care , printre altele, politica monetară ar fi privată de principalul instrument de intervenție. Doar o parte dintre români au credite, o parte și mai mică au ratele legate de ROBOR, în timp ce la nivel general bugetele familiilor au fost afectate preponderent de creșterea cheltuielilor cu facturile, arată Dănescu, care recomandă celor cu probleme la plata creditelor să meargă să discute cu banca pentru o soluție individuală.

Inflația pare să fie atins un platou în iulie, care urmează să fie ținut până la începutul toamnei, când ca începe o perioadă de dezinflație ce ar trebui să țină până în 2023, arată analiștii bancari. Banca centrală se va folosi de pretextul trecerii de vârf pentru a majora mai puțin rata cheie, după cum a sugerat și guvernatorul Isărescu în conferință de presă.

Moneda românească va încheia anul viitor cu o scădere a puterii de cumpărare de 30% față de finele anului 2020, conform prognozelor oficiale. Cei trei ani de ”revenire” după criza COVID 19 vor aduna tot atât inflație cât s-au adunat în 10 ani anteriori pandemiei.

Unul dintre principalii factori care au alimentat inflația, în special, în Europa, sunt prețurile la energie. Atât scumpirile la gaze naturale, cât și la petrol au pus mare presiune pe statele membre, pentru că majoritatea prezentau o dependență ridicată față de aceste produse care erau importate din Rusia, iar pe măsură ce conflictul din Ucraina a degenerat prețurile au continuat să crească, a spus, la PROFIT NEWS TV, Radu Puiu, Market Analyst XTB România.

Banca Națională a Cehiei a majorat rata de politică monetară cu 1,25 puncte procentuale la 7%, cel mai ridicat nivel de după 1999. Dobânda cheie a Băncii Naționale a României este la 3,75%, cel mai redus nivel din regiune, chiar dacă inflația este printre cele mai ridicate.

Banca Centrală Europeană (BCE) va renunța, cel mai probabil, la ratele de dobândă negative până la sfârșitul lunii septembrie, a declarat președintele instituției Christine Lagarde.

Bogdan Maioreanu, market analyst al platformei de tranzacții online eToro, se așteaptă ca Banca Națională a României să continue să înăsprească dobânda de politică monetară, pentru a tempera inflația și a menține capitalul în țară.

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că prima majorare a ratei de dobândă din partea instituției ar putea avea loc "la câteva săptămâni" după încheierea achizițiilor nete de obligațiuni de la începutul trimestrului viitor.

Profit.ro a întrebat principalele 10 bănci din România dacă debitorii pot solicita schimbarea referinței ROBOR din contractele încheiate înainte de 2019 cu IRCC și în ce condiții se face această mișcare - Vezi mai jos răspunsurile

De astăzi este aplicată o nouă valoare a indicatorului de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), calculată încă din ultimul trimestru al anului trecut. Totodată, unii debitori vor plăti rate majorate ca urmare a creșterii chiar mai accelerate a ROBOR în primele trei luni din acest an. Dobânzile urmează să crească din nou, din iulie.

Plafonarea prețurilor la energie și gaze, măsură așteptată a fi implementată de Guvern începând cu 1 aprilie, va avea un impact uriaș în temperarea ratei inflației, a anunțat, la PROFIT NEWS TV, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Cheltuielile guvernului cu dobânzile s-au majorat exponențial în ultimii trei ani, de la 11,6 miliarde de lei în 2019, la 17,46 miliarde de lei la finalul lui 2021. Pentru anul curent, Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, estimează că vor depăși pragul de 20 de miliarde de lei.

Tensiunile aduse pe piețele financiare de războiul din Ucraina au dus la creșterea accelerată a dobânzilor în ultimele două săptămâni, adăugată oricum la tendința generală de majorare a acestora pe fondul unei inflații tot mai ridicate. Media trimestrială a ROBOR ar putea ajunge la cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani, în timp ce indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor este posibil să ajungă la cel mai ridicat nivel de când a fost introdus.

Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.

Banca Națională a României vede o economie în încetinire, dar o inflație în creștere în perioada următoare. Vinovate de creșterea generalizată a prețurilor sunt șocurile de ofertă, mai ales din partea energiei. Poziția externă a României s-a deteriorat în continuare și o creștere mai rapidă a dobânzilor la nivel global și conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea duce la deprecierea leului.

Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.

Economia României a trecut bine până acum prin criza generată de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a unei mai bune colaborări între bănci și firme sau populație, în timp ce riscuri viitoare vin din evoluția pieței energetice la nivel mondial și din impactul asupra inflației, care ar putea aduce noi presiuni pe dobânzi, arată Florin Ilie, director general adjunct al ING Bank România, responsabil cu aria corporate.