Zona euro a evitat, la limită, o primă recesiune de la pandemie în a doua jumătate a anului 2023, deoarece creșterea mai puternică din Italia și Spania a compensat problemele din Germania.
Giganții americani de investiții Pimco și Vanguard au cumpărat active locale turcești în ultimele luni, pariând că țara va menține rate ale dobânzilor la un nivel ridicat, după ani de politici instabile sub conducerea președintelui Tayyip Erdogan, transmite Reuters.
Compania americană Enphase Energy, furnizor mondial de sisteme solare bazate pe microinvertoare și baterii, își reduce forța de muncă cu aproximativ 10% și renunță la activitățile de producție din România, parte a unui plan de restructurare lansat în replică la condițiile dificile de piață.
Unele bănci majore se așteaptă ca creșterea economică globală să se tempereze în continuare în 2024, limitată de ratele crescute ale dobânzilor, prețurile mai mari ale energiei și o încetinire în cele două mari economii ale lumii, transmite Reuters.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut dobânda de referință neschimbată pentru a doua ședință consecutivă miercuri, sugerând, totodată, că recenta creștere a randamentelor titlurilor de trezorerie ar putea să afecteze economia și inflația.
Economia americană a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape doi ani în trimestrul al treilea, depășind așteptările analiștilor, în contextul în care consumul privat a accelerat puternic.
Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) urmează să fie aplicat la același nivel de aproape 6% începând cu 1 octombrie, respectiv 1 ianuarie 2024. Ratele medii ale ROBOR la 3 și 6 luni au scăzut însă în trimestrul al treilea, ceea ce va aduce o reducere de rată pentru clienții băncilor cu credite luate înainte de primăvara lui 2019. Mai mult, diferența dintre media ROBOR și IRCC a revenit în intervalul istoric de jumătate de punct procentual.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a menținut neschimbată dobânda de referință, conform așteptărilor, însă a indicat că o nouă majorare ar putea avea loc până la finele anului, concomitent cu menținerea unei politici restrictive pe parcursul anului viitor.
Rezerva Federală (Fed) a SUA și-a reluat, miercuri, ciclul de înăsprire a politicii monetare, întrerupt luna trecută, citând inflația ridicată.
Ratele medii ale ROBOR la 3 și 6 luni au scăzut din nou substanțial în trimestrul al doilea și s-au apropiat de media dobânzilor la tranzacțiile interbancare. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care se va aplica din octombrie, a stagnat pentru al treilea trimestru consecutiv, fiind blocat de dobânzile BNR. De la 1 iulie, IRCC va fi actualizat în contracte la o valoare într-o foarte ușoară scădere.
Finanțările nou acordate de bănci continuă să scadă atât în termeni nominali cât mai ales în termeni reali, pe fondul creșterii dobânzilor. Creditarea populației este în recul puternic și soldul de împrumuturi este în stagnare față de anul trecut, deși inflația este de două cifre. Interesul firmelor pentru creditele în lei e în continuare scăzut, dar se răcește și cel pentru împrumuturi în euro, care a fost principalul motor al creditării în ultimele luni. În mod curios, firmele au devenit mai interesate de împrumuturile în dolari americani, deși acestea sunt aproape la fel de scumpe ca cele în lei.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a reiterat faptul că se așteaptă ca ratele dobânzilor să fie majorate în continuare pentru a reduce creșterea economică a SUA sub tendința pe termen lung și a limita presiunile asupra prețurilor, momentul majorărilor suplimentare urmând să fie stabilit în funcție de datele economice viitoare.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că începe să creadă că nivelul actual al ratei cheie, stabilit în ianuarie la 7%, este limita de sus pentru acest an, în condițiile în care banca centrală vede inflația în scădere la 7,1% în decembrie. Pe de altă parte, Isărescu spune că băncii centrale nu-i face plăcere să vadă un exces de lichiditate atât de ridicat în sectorul bancar și că acesta este generat de intrări de capitaluri.
Cererile la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) nu au crescut substanțial, deși inflația mare și creșterea dobânzilor au erodat situația financiară a debitorilor, arată Alexandru Păunescu, directorul Juridic al Băncii Naționale a României și reprezentantul instituției în comitetul director al CSALB. El se așteaptă ca dobânzile să fie în continuare ridicate cel puțin în acest an, ceea ce ar putea să ducă la o creștere a solicitărilor de soluționare alternativă, fără a vorbi însă de o alarmare.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a avertizat că perspectivele privind creșterea economiei globale pentru următorii cinci ani sunt cele mai slabe din ultimele trei decenii, îndemnând națiunile să evite fragmentarea economică cauzată de tensiunile geopolitice și să ia măsuri pentru a stimula productivitatea.
Lira sterlină a depășit, marți, pragul de 1,25 dolari pentru prima dată în ultimele 10 luni, iar euro s-a apropiat de cel mai ridicat nivel din ultimul an față de moneda americană, care a slăbit ca răspuns la revizuirea așteptărilor privind deciziile de politică monetară.
Indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) crește de la 1 aprilie, dar cu un pas mai mic decât în lunile precedente. Din toamnă va urma prima reducere din ultimii doi ani. O scădere mai abruptă vedem deja în cazul cotațiilor ROBOR.
Inflația din zona euro a încetinit sub estimări în februarie, întărind așteptările potrivit cărora Banca Centrală Europeană (BCE) va trebui să crească și mai mult costurile de împrumut.
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.
Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.
Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a explicat, la Prima TV, de ce dobânzile la împrumuturi sunt mai mari în 2022, menționând că dincolo de inflație și de ratinguri este modul în care România s-a împrumutat în neștire în ultimii doi ani.
Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.
Lira sterlină s-a depreciat puternic în raport cu dolarul joi, după ce Banca Angliei a semnalat că nu va merge atât de departe cu creșterea dobânzilor pe cât se așteaptă piețele.
Băncile vor aplica în contractele de credit în lei cu dobândă variabilă încheiate cu consumatorii valorile actualizate ale IRCC de la 1 octombrie. De la începutul anului viitor vor urma noi creșteri și mai ample ale ratelor lunare. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și IRCC ajunge la 2 puncte procentuale.