Producătorii de energie termică pe bază de gaze naturale care rămân fără sursă de combustibil iarna aceasta ar putea avea furnizor de ultimă instanță (FUI) dedicat lor, numit de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), potrivit amendamentelor la proiectul legii de aprobare a OUG nr. 119/2022 votate marți în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților. Proiectul va fi supus miercuri la vot în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.
Explozia prețurilor tuturor surselor utilizate pentru încălzire, dar și diferitele subvenționări, plafonări și compensări au transformat calculele pe care o gospodărie și le face pentru plata facturii într-un adevărat coșmar.
Explozia prețurilor la energie și gaze naturale, deocamdată mai mult pe piețele angro decât cele de retail, va modifica foarte probabil atât comportamentul companiilor, dar și pe cel al persoanelor fizice cu privire la modalitatea de încălzire aleasă. Analiștii anunță amurgul epocii energiei ieftine.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat într-o videoconferință cu prefecții și mai mulți miniștri pe tema pregătirii pentru iarnă că nu acceptă ideea de închidere a școlilor și de trecere în online a procesului de învățământ din cauza problemelor de asigurare a căldurii cu care se confruntă unele autorități locale.
Britanicii își fac provizii de lenjerie de corp termică, mănuși și halate pentru a-i ajuta să lupte împotriva frigului în această iarnă, în timp ce încearcă să evite să dea drumul la căldură pentru a economisi bani, notează Reuters.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare notificată de România în valoare de 390 de milioane de euro, puse la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a sprijini producerea energiei în instalații de cogenerare de înaltă eficiență conectate la rețelele sistemului centralizat de termoficare.
Producătorul israelian de sisteme de stocare a energiei termice Brenmiller Energy se extinde în România, cu un proiect pentru subsidiara locală a gigantului din industria tutunului Philip Morris International (PMI).
Guvernul vrea să extindă aplicabilitatea cotei reduse de TVA de 5% aferentă energiei termice, de aceasta urmând a beneficia nu numai populația, cum decisese în iulie Parlamentul, ci și spitalele publice și private, unitățile de învățământ publice și private, ONG-urile, unitățile de cult și furnizori publici și privați de servicii sociale.
Compania Municipală Termoenergetica, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală aflată sub autoritatea Consiliului General al Municipiului București (CGMB), a primit o singură ofertă la procedura de achiziție publică lansată luna trecută, prin care vrea să închirieze capacități provizorii modulare de producție de agent termic pe gaze naturale de până la 70 MW (60 Gcal/h), pe care să le instaleze în cartierul Titan pentru întărirea siguranței alimentării zonei de nord-est a Bucureștiului.
Scopul închirierii de capacități modulare de producție de energie termică este compensarea pierderile mari din rețeaua de transport și distribuție a Termoenergetica, precum și a distanței mari dintre CET Sud și nord-estul Bucureștiului, care afectează continuitatea și calitatea alimentării cu căldură și apă caldă a locuitorilor din această zonă.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată căldurii și apei calde livrate de sistemele centralizate de termoficare consumatorilor casnici urmează să scadă de la 19% în prezent la 5% din 13 ianuarie anul viitor, potrivit unei modificări legislative adoptate de Parlament la finalul lunii iunie.
Este vorba de 4 facturi de energie termică în valoare totală de circa 2.400 lei neplătite de PNL Sector 6, emise în decembrie 2020 și ianuarie 2021, însă speța ilustrează o problemă mai mare a Termoenergetica, dar și a altor furnizori de servicii comunitare de utilități publice.
Comisia Europeană a aprobat o investiție de 216 milioane de euro din Fondul de Coeziune pentru modernizarea sistemului de transmisie a energiei termice din București.
Prețurile finale ale gazelor, energiei electrice și celei termice vor crește cu mai multe zeci de puncte procentuale în următorul an, ceea ce va aduce cel puțin 4 milioane de români în zona sărăciei energetice, reiese dintr-un studiu elaborat de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
Nuclearelectrica livrează energie termică societății locale de distribuție a energiei termice, Utilități Publice SRL Cernavodă, deținută de Primărie, precum și unor consumatori finali din localitate, în principal agenți economici și instituții social-culturale. Anul trecut, compania a încasat din vânzarea energiei termice suma de 5,77 milioane lei, în scădere cu 8,7% față de 2019 (6,32 milioane lei).
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat la finalul săptămânii trecute că Electrocentrale București (ELCEN) din subordinea ministerului, principalul producător de energie termică pentru sistemul centralizat de încălzire din Capitală, va închiria capacități modulare de generare de agent termic pe care le va amplasa în incinta unora dintre CET-urilor sale, pentru sporirea capacității de producție a acestora, în scopul suplinirii pierderilor extrem de mari din rețeaua de transport și distribuție a Companiei Municipale Termoenergetica.
Fosta conducere a Primăriei Capitalei bloca proiectul construirii unei noi centrale de producție de energie termică și electrică în București, în cartierul Titan, avut în vedere de către Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de Ministerul Economiei, a declarat ministrul de resort, Virgil Popescu.
Cel mai important producător de energie termică al Capitalei, Electrocentrale București (ELCEN), controlat de stat prin Ministerul Economiei, susține că Termoenergetica, compania Primăriei București ce a preluat operarea sistemului centralizat de încălzire după falimentul RADET, a acumulat în doar câteva luni de la preluarea operării rețelei de termoficare din București datorii în cuantum de aproape 400 milioane lei față de ELCEN, nefiind exclusă intrarea în insolvență a Termoenergetica.
Regia a mai reproșat faptul că prețul reglementat, aprobat de ANRE, al gigacaloriei vândute de ELCEN către RADET, nu a scăzut, ba dimpotrivă, deși prețul gazelor pentru populație și CET-uri a fost plafonat la 68 lei/MWh. La acest reproș, cei de la ELCEN au răspuns că plafonarea prețului la gaze a fost compensată de scumpirea amplă a certificatelor CO2, a căror achiziție este obligatorie potrivit legislației UE.
RADET București, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală controlat de municipalitate, regie autonomă aflată în insolvență și sub spectrul falimentului, a lansat o licitație pentru a achiziționa "lucrări de intervenții de primă urgență" la conductele de apă fierbinte clasice, tur și retur, din cadrul rețelelor de termoficare aflate în exploatarea sa.
"De la începutul anului curent până în prezent, calendarul de adoptare a actului normativ privind bugetul de stat, defalcarea subsecventă a acestuia și procedurile îndelungate până la furnizarea efectivă a combustibilului necesar determină apariția unei perioade de penurie critică a resurselor disponibile, fapt care nu permite decât apelarea la rezervele de stat", este justificarea Executivului.
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Potrivit propriilor sale estimări, ELCEN are nevoie de investiții totale în valoare de 515 milioane euro în perioada 2017-2030 pentru a putea să continue să funcționeze. Fără investiții, capacitățile de producție ale companiei care, din punct de vedere al legislației de mediu, vor putea fi autorizate să funcționeze după anul 2023, vor putea produce maxim 370 Gcal/h, mult sub necesarul de energie termică prevăzut a fi asigurat de companie, de circa 1.800 Gcal/h.
Totul a pornit de la faptul că, în decembrie 2017, primarii au constatat că în proiectul de buget de stat pe 2018 apare o prevedere prin care Guvernul "confiscă" jumătate din excedentele bugetare din 2016 și 2017 ale autorităților locale. Cum? Diminuând cu 50% din excedentele bugetare respective sumele alocate primăriilor de la centru pentru echilibrare, din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit.
Cota redusă de 9% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) este extinsă, începând de astăzi, și la serviciile de alimentare cu apă și canalizare. Inițial, cota redusă de TVA era gândită și pentru livrarea de electricitate și de gaze naturale, ca și pentru alimentarea cu energie termică în sistem centralizat.