Guvernul german intenționează să revină asupra avantajelor, inclusiv alocarea de birouri, acordate fostului cancelar social-democrat Gerhard Schröder, apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat sâmbătă ministrul Finanțelor.
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, vineri, că întreruperea aprovizionării cu gaze din Rusia este o problemă care nu afectează doar Bulgaria și România, ci și țările din regiune și din Europa. La rândul său, premierul bulgar, Kiril Petkov, a afirmat că această problemă a dus la conștientizarea faptului că infrastructura existentă nu a fost folosită pe deplin.
Producția proprie de gaze naturale a OMV Petrom, unul dintre cei doi mari producători ai României, acoperă în cea mai mare măsură cererea clienților săi, iar gazele provenite din import reprezintă numai circa 6% din totalul vânzărilor companiei, a declarat directorul general al companiei, Cristina Verchere, într-un interviu acordat Profit.ro.
Deși Rusia a oprit exporturile de gaze către Polonia, Varșovia cumpără în continuare gaz rusesc, dar via Germania, a declarat purtătorul de cuvânt al furnizorului de gaze Gazprom, citat de DPA.
Chiar dacă a fost luată prin surprindere de decizia Gazprom de a întrerupe livrările prin conducta Yamal, după ce Guvernul de la Varșovia a refuzat să plătească gazele în ruble, Polonia era pregătită pentru această situație, susține Dumitru Chisăliță, Președintele Asociației Energia Inteligentă. Bulgaria, în schimb, este total dependentă de gazele din Federația Rusă, iar suspendarea livrărilor va avea avea un impact mai puternic, decât în cazul Poloniei. Urmează și creșteri de prețuri la gaze.
Grupul francez de energie și utilități Engie, care prin subsidiarele sale locale este unul dintre jucătorii dominanți din industria de furnizare și distribuție a gazelor naturale din România, se poate descurca la nivel de holding fără importuri de gaze din Federația Rusă, care reprezintă circa 20% din totalul surselor sale de aprovizionare cu gaze, a declarat directorul general al grupului francez, Jean-Pierre Clamadieu, într-un interviu acordat Le Figaro.
Gigantul rus de stat al producției de gaze naturale Gazprom, care asigură 40% din consumul Uniunii Europene, un conglomerat cu venituri totale de 84 miliarde dolari, și-a găsit timp să se apuce să rezolve o problemă în București.
Anunțul Gazprom privind oprirea livrărilor de gaze naturale către clienții din Europa “este încă o încercare a Rusiei de a folosi gazul ca instrument de șantaj”, acuză Comisia Europeană, la o zi după ce Rusia a decis să suspende livrările către Polonia și Bulgaria.
Statutul României de producător de gaz, al doilea din UE, face ca decizia Gazprom de a sista livrările către Polonia și, în special, Bulgaria să nu o afecteze direct. Potrivit datelor Transgaz, marți, în ziua anunțului oficialităților de la Varșovia și Sofia, România nu a importat niciun mc de gaz rusesc pe rutele tradiționale, Isaccea (de pe granița cu Ucraina) și Negru Vodă (de pe granița cu Bulgaria).
Gigantul rus de stat producător de gaze naturale Gazprom a suspendat livrările către Polonia prin conducta Yamal după ce Guvernul de la Varșovia a refuzat să plătească gazele în ruble, scriu Reuters și Bloomberg, care citează presa poloneză.
Penuria de gaze naturale de pe piața europeană, care a precedat războiul declanșat de Rusia în Ucraina, majorând galopant prețurile pe continent, dar și "stigmatul" politic de a fi una dintre țările UE cele mai dependente de importuri de gaze de la gigantul rus de stat producător Gazprom, au făcut ca Germania să își amintească că împarte cu Olanda în Marea Nordului un zăcământ offshore de gaze cu rezerve estimate la circa 60 de miliarde de metri cubi, pe care refuza să îl exploateze din rațiuni climatice și de mediu.
Schimbarea a fost făcută înainte ca firma-mamă Gazprom Schweiz AG să fie luată indirect sub administrare de către statul german, ca parte a diviziei Gazprom Germania a rușilor.
Filiala din România a Gazprom, NIS Petrol România SRL, ar putea avea un nou proprietar, participația majoritară din Naftna industrija Srbije (NIS), controlată în prezent de Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, putând fi preluată, potrivit presei din Serbia, de o altă companie prezentă pe piața românească, cea deținută de statul azer, Socar.
Cel mai mare producător de gaze la nivel global, compania rusă Gazprom, a încercat să aplice o tactică specifică anilor ’90 în România, folosindu-se de un om de paie pentru a controla filiala sa din Germania, cu o cifră de afaceri anuală de 15 miliarde miliarde de dolari și responsabilă pentru principalele sale afaceri în Europa. Autoritățile germane au refuzat să aprobe tranzacția și au fost nevoite să preia, cel puțin temporar, administrarea companiei.
Producția de gaze naturale a OMV Petrom, al doilea cel mai mare producător al țării după compania de stat Romgaz, a scăzut cu 12,3% în primul trimestru al anului, față de perioada similară din 2021, de la 71.700 la 63.000 barili echivalent petrol (bep) pe zi, o evoluție cu atât mai îngrijorătoare în condițiile în care UE intenționează să se "elibereze" de importurile de la gigantul rus de stat Gazprom, după agresiunea militară a Federației Ruse asupra Ucrainei.
În primele zile ale lunii aprilie, una dintre companiile prin care Gazprom exporta gaze în România, Imex Oil Limited Nicosia Sucursala București, nu a mai importat gaze, în timp ce cealaltă, WIEE România SRL, și-a redus de aproximativ 2,5 ori cantitatea de gaze livrată, de la peste 2,5 milioane mc/zi la aproximativ un milion mc/zi, susțin surse din piața de gaze contactate de Profit.ro.
Statul german va prelua temporar administrarea filialei din Germania a concernului rus Gazprom, având în vedere importanța acesteia pentru furnizarea de energie, a anunțat luni ministrul economiei, Robert Habeck, citat de AFP.
Grupul rus Gazprom a anunțat că va ieși din afacerile sale din Germania, din cauza disputelor dintre cele două țări create de insistența Moscovei privind plata în ruble pentru gazele naturale livrate de Rusia, transmite Reuters.
Ministerul german al Economiei are în vedere exproprierea unităților Gazprom și Rosneft din țară pe fondul preocupărilor legate de securitatea aprovizionării cu energie, a informat cotidianul de afaceri Handelsblatt, citând surse guvernamentale, scrie Hotnews.ro
Prețul gazului cu livrare în ziua următoare, vineri, a crescut cu aproximativ 100 de lei/MWh sau 20,5%. la 573 lei/MWh, în ziua în care președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care toate „țările neprietenoase”, printre care figurează și România, care cumpără gaz din Rusia trebuia să plăteasă în ruble. Numai că aprecierea gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a efectuat înaintea anunțului președintelui rus și are mai mult de-a face cu rezervările capacităților de import pentru luna aprilie.
Comisia Europeană a efectuat o inspecție surpriză la birourile din Germania ale companiei rusești Gazprom, pe care o suspectează că a provocat o majorare a prețului gazelor naturale în Europa prin de abuz de poziție dominantă pe această piață, informează AFP.
Gazprom analizează opțiunile în privința opririi livrărilor de gaze către țările "neprietenoase" și evaluează posibilele consecințe, a informat joi publicația rusă Kommersant, citând surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, transmite Reuters.
Planul de eliminare graduală a dependenței statelor membre UE de importurile de gaze din Rusia include majorarea achizițiilor europene de GNL cu 50 miliarde metri cubi pe an. Foarte recent, SUA și Uniunea Europeană au anunțat un acord în baza căruia americanii s-au angajat să asigure livrarea în Europa a unei cantități suplimentare de cel puțin 15 miliarde metri cubi de gaz lichefiat până la sfârșitul acestui an.
Bursa de la Moscova a fost redeschisă parțial joi după cea mai lungă perioadă de suspendare a tranzacțiilor de la destrămarea URSS.
Autoritățile din România discută cu cele din statele vecine Ungaria și Bulgaria, ale căror sisteme de transport al gazelor naturale sunt interconectate cu cel național românesc, încheierea de acorduri interguvernamentale privind luarea de măsuri solidare de întrajutorare în caz de criză a gazelor, măsuri care pot merge până la sistarea furnizării gazelor către marii consumatori industriali dintr-una dintre țări pentru menținerea aprovizionării populației și clienților sociali dintr-o alta.