În urma adoptării OUG 114/ 2018, Executivul european a demarat o procedură de infringement împotriva României pentru faptul că producătorii interni de gaze au fost obligați să aloce cu prioritate gazele din producția proprie către consumul casnic, al populației și al CET-urilor.
Comisia Europeană a cerut autorităților române un calendar de dereglementare a prețului gazelor de producție internă, pentru a renunța la procedura de infringement împotriva României, au afirmat, joi, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-o întâlnire cu presa.
Mecanismul split TVA va deveni complet opțional, fără facilitățile acordate până acum firmelor care optau să aplice acest sistem, spre deosebire de cele obligate, societăți cu datorii la TVA sau în insolvență, potrivit unui proiect publicat acum de Ministerul Finanțelor. Autoritățile propun această modificare după ce Comisia Europeană a transmis că mecanismul split TVA, în forma actuală, încalcă legislația UE și trebuie eliminat. Comisia a avizat solicitarea României ca split TVA să rămână opțional fără bonificții la impozitul pe profit, situație în care va fi, însă, neatractiv pentru firme. Profit.ro a anunțat la începutul lunii august că Finanțele au primit acordul CE pentru a lăsa split TVA complet opțional, fără bonificații.
Ministerul Finanțelor a primit acordul Comisiei Europene pentru a modifica sistemul split TVA și pentru a-l face complet opțional, urmând ca din cele circa 19.000 de firme care aplicau mecanismul la finele anului trecut să rămână în jur de 140-150. În prezent, aplică split TVA firmele cu datorii către stat la TVA (în anumite condiții), cele aflate în insolvență, dar și cele care au optat să intre de bunăvoie în acest sistem, pentru a beneficia de o serie de facilități. Foarte important este că Finanțele vor elimina facilitățile acordate firmelor care optau pentru split TVA.
Comisia Europeană merge mai departe cu procedura de infringement împotriva Austriei, lansată în luna ianuarie, după ce guvernul austriac a decis ca alocațiile acordate copiilor lucrătorilor străini să fie ajustate pe baza nivelului de trai din țara de origine, măsură care afectează și muncitorii români.
Comisia a decis să trimită scrisori de punere în întârziere României și Italiei pentru neîndeplinirea obligației de a notifica măsurile naționale privind sancțiunile pentru încălcarea normelor UE privind gazele fluorurate cu efect de seră.
Emiterea de acțiuni la purtător devine interzisă în România, după ce președintele Iohannis a semnat astăzi proiectul de lege care instituie această interdicție. Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, iar deținătorii acestui tip de acțiuni vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a actului. Conform noii legi, tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat miercuri de Parlament. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minorităților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli în urmă cu 2 ani.
Comisia Europeană a trimis astăzi României trei noi scrisori de punere în întârziere, primul pas în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement).
Comisia Europeană va lansa miercuri proceduri disciplinare împotriva Italiei prin intermediul unei scrisori potrivit căreia politicile fiscale ale Romei sunt imprudente și ar putea expune țaa la o pierdere șoc a încrederii pe piața financiară, relatează publicația La Repubblica, transmite Reuters
Ministerul Finanțelor a transmis Comisiei Europene o propunere ca mecanismul split TVA să devină complet opțional, iar această măsură se află acum în analiza CE, a declarat pentru Profit.ro ministrul de resort, Eugen Teodorovici. Profit.ro a scris despre acest subiect la începutul lunii aprilie. Din aproape 19.000 de firme aflate în acest mecanism, doar 300 au intrat opțional. Comisia Europeană a respins, încă de la începutul lunii noiembrie, solicitarea României de a-i fi acordată o derogare de la directiva de TVA pentru sistemul split. România a primit termen să transmită până pe 9 ianuarie ce va face, urmând ca în cazul în care nu renunță la split să fie declanșată procedura de infringement. Termenul a fost ulterior extins până pe 9 martie.
România va trebui să răspundă până pe 25 mai Comisiei Europene, care a votat declanșarea unui proces de infringement pentru aplicarea incorectă a Directivei gazelor pe 7 martie, a declarat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege.
Mecanismul split TVA urmează să devină în scurt timp opțional în totalitate, a declarat, pentru Profit.ro Daniel Anghel, vicepreședinte al Consiliului Investitorilor Străini (FIC). Comisia Europeană a respins, încă de la începutul lunii noiembrie, solicitarea României de a-i fi acordată o derogare de la directiva de TVA pentru sistemul split. România a primit termen să transmită până pe 9 ianuarie ce va face, urmând ca în cazul în care nu renunță la split să fie declanșată procedura de infringement. Termenul a fost ulterior extins până pe 9 martie. Potrivit informațiior Profit.ro, autoritățile române au transmis Comisiei Europene un răspuns în termenul prevăzut, iar Comisia analizează acum propunerile părții române.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege privind combaterea spălării banilor, aprobat luni de Senat. Proiectul a fost aprobat a doua oară pentru a fi amendat în sensul hotărârii Curții Constituționale, care a decis că este neconstituțională scutirea organizațiilor minotriăților de la noile prevederi de transparență impuse asociațiilor și fundațiilor. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. România trebuia să adopte aceste reguli de circa 1 și jumătate, riscând să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.
Comisia Europeană a decis săptămâna trecută să trimită României o scrisoare de punere în întârziere pentru a solicita modificarea legislației privind datoria vamală, etapă premergătoare declanșării procedurii de infringement. Legislația vamală românească prevede că datoria vamală poate fi comunicată debitorului până la cinci ani de la momentul la care a luat naștere, indiferent dacă este rezultatul unei fapte penale.
Ministerul Mediului anunță că au fost clasate două proceduri de infringement din domeniul protecției mediului declanșate împotriva României, una referitoare la reducerea consumului de pungi de transport din plastic subțire, iar cealaltă la limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere.
Comisia Europeană a lansat joi procedura de infringement împotriva Austriei după ce guvernul austriac a decis ca alocațiile acordate copiilor lucrătorilor străini să fie ajustate pe baza nivelului de trai din țara de origine, măsură care afectează și muncitorii români.
România ar putea avea parte de o nouă procedură de infringement din partea Comisiei Europene în cazul în care autoritățile decid o plafonare a prețului la carburanți sau orice altă metodă administrativă de control al prețurilor. Istoricul său în acest domeniu nu o ajută, ultimul exemplu de eșec generalizat al unei astfel de politici fiind recenta intervenție pe piața asigurărilor auto obligatorii (RCA). CE a trimis deja o scrisoare Guvernului, prin care acuză impunerea “mai multor limitări severe modalității de calcul a primelor de asigurare de către asiguratori”.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege, avizat astăzi ca decizie finală. Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale ”persoanelor expuse public”, adică ale demnitarilor, vor fi monitorizate mai atent de către bănci, notari, contabil sau agenți imobiliari. Sunt introduse și obligații de identificare a benficiarilor reali pentru asociații și fundații, dar cu scutiri pentru organizațiile minorităților naționale. România trebuia să adopte aceste reguli de peste 1 an, iar acum riscă să plătească milioane de euro ca sancțiuni Comisiei Europene.
Emiterea de acțiuni la purtător va fi interzisă, iar deținătorii vor trebui să le predea în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, căruia deputații din comisiile de specialitate i-au întocmit astăzi raportul final de adoptare. Anumite tranzacții comerciale și relații de afaceri nu vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari, așa cum fusese pregătită anterior decizia.
Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii au modificat în acest sens, luni, prin vot în plen, normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Tranzacțiile comerciale și relațiile de afaceri ale persoanelor expuse politic, respectiv președinte, prim-ministru, miniștri, parlamentari, șefi de partide, șefi de parchete sau instanțe judecătorești, membrii conducerii Curții de Conturi sau BNR, ambasadori, ofițeri superiori de armată sau membrii conducerii companiilor de stat, vor fi scutite de o monitorizare mai atentă din partea băncilor, notarilor, contabililor sau agenților imobiliari. Senatorii din comisiile juridică și apărare au modificat, marți, în acest sens normele prevăzute în proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
România riscă două premiere care îi vor face probleme în perioada deținerii președinției în exercițiu a UE. I-ar putea fi impuse, de către Curtea de Justiție a UE, sancțiuni pecuniare chiar în perioada președinției, ca urmare a netranspunerii în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor care elimină acțiunile la purtător. România ar fi astfel primul stat UE care primește aceste sancțiuni în baza Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009. Sancțiunile sunt de ordinul milioanelor de euro și pot crește pe măsură ce Parlamentul României întârzie să adopte proiectul, relevă un document oficial aflat în posesia Profit.ro.
Comisia Europeană (CE) a făcut joi recurs împotriva Ungariei, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), unde o acuză de ”nerespectarea” legislației Uniunii Europene (UE) în domeniul azilului și expulzării migranților și a deschis, separat, altă procedură de infringement contra Budapestei, relatează Le Figaro.
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România și Grecia în fața Curții de Justiție pentru neîndeplinirea obligației de a transpune în legislația lor națională cea de-a patra directivă privind combaterea spălării banilor. Directiva a fost abia aprobată de Guvern, la finele lunii mai, și mai trebuie aprobată și de Parlament. În baza Directivei, conform datelor analizate de Profit.ro, firmele nu vor mai avea dreptul să emită acțiuni la purtător, iar societățile care au astăzi acționar având astfel de titluri, care nu includ elementele de identificare ale titularului, vor fi obligate să le transforme în acțiuni nominative în termen de cel mult 1 an și jumătate. Directiva ar fi trebuit implementată de anul trecut. Acum, termenele de conformare vor fi calculate de la data la care și Parlamentul aprobă proiectul, iar actul este publicat în Monitorul Oficial.