Titlurile producătorilor de gaze naturale au întrunit mai mult de jumătate din activitatea de tranzacționare de la BVB.
Compania clujeană Nova Power&Gas din grupul E-INFRA al antreprenorilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu, parteneră cu Nuclearelectrica la proiectul de instalare de reactoare nucleare modulare mici (SMR) dezvoltate de americanii de la NuScale pe amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, pe care îl deține în proprietate, vrea să construiască pe același amplasament și un parc fotovoltaic cu putere instalată de 80 MW, relevă date analizate de Profit.ro.
Sesiunea de la BVB a fost caracterizată ed oscilații modeste și volume mici, acaparate de acțiunile ale companiilor cu capitalizare mare.
Indicii principali și cele mai tranzacționate acțiuni au avut închideri divergente.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a primit o ofertă de la Sensonics Ltd (Marea Britanie) în cadrul unei licitații pentru achiziționarea și instalarea unui sistem de monitorizare seismică de structuri, care să transmită automat în timp real un semnal de alarmă către camerele de comandă ale unității de producție de energie în caz de cutremur major, la atingerea unui anumit nivel de accelerație seismică, semnal în urma căruia dispecerii Nuclearelectrica să ia decizia de oprire manuală a celor două reactoare ale centralei, în caz că acestea nu se opresc automat.
Principalii indici și cele mai lichide acțiuni au avut închideri divergente.
Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a raportat un profit net de 2,729 miliarde lei pe 2022, în creștere cu peste 163% față de anul anterior.
Investitorii activi la BVB traversează o etapă de indecizie, reflectată de lichiditatea foarte redusă și de fluctuațiile mici ale cotațiilor.
Un vehicul financiar lansat de Patria Asset Management și Tradeville dă posibilitatea investitorilor să investească pe un coș de 10 acțiuni ale celor mai reprezentative companii românești de pe sectorul de utilități.
Deși a fost mai bine distribuită în adâncime, pe mai mulți emitenți, lichiditatea a fost din nou slabă pe bursa românească.
În mai anul trecut, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care planul de instalare în România a unei centrale nucleare compusă din mini-reactoare modulare concepute de compania americană NuScale, dar și construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, sunt incluse pe lista investițiilor energetice finanțabile prin intermediul așa-numitului Fond de Modernizare al UE, alimentat cu bani din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (CO2).
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, încearcă pentru a treia oră consecutiv în mai puțin de 2 ani să-și cumpere și instaleze un sistem de monitorizare seismică de structuri care să transmită automat în timp real un semnal de alarmă către camerele de comandă ale unității de producție de energie în caz de cutremur major, la atingerea unui anumit nivel de accelerație seismică, semnal în urma căruia dispecerii Nuclearelectrica să ia decizia de oprire manuală a celor două reactoare ale centralei, în caz că acestea nu se opresc automat.
Săptămâna de tranzacționare a debutat la BVB cu o ședință în linia ultimei perioadei, cu lichiditate slabă, salvată parțial de tranzacții sporite pe acțiunile OMV Petrom.
Ca urmare a urmare a reducerii cantităților gazelor livrate Republicii Moldova de către Gazprom și a atacurilor ruse asupra mai multor obiective energetice din Ucraina, compania desemnată de Guvernul de la Chișinău cu asigurarea siguranței energetice, Energocom, a achiziționat în luna noiembrie 82% din necesarul de electricitate din România, de pe bursele spot operate de OPCOM, dar și prin contracte bilaterale semnate cu Hidroelectrica, Nuclearelectrica, OMV Petrom, CE Oltenia și CE Craiova.
Bursa românească a avut o sesiune de indecizie, cu oscilații mici la nivelul indicilor și al celor mai tranzacționate acțiuni.
Peste o treime din cea mai recentă emisiune de obligațiuni MREL a băncii de stat CEC Bank, prin care instituția de credit a atras mai mult de 119 milioane euro, a fost achiziționată de către compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă.
Săptămâna de tranzacționare de la BVB a început cu o sesiune în care principalii indici și cele mai tranzacționate acțiuni s-au regăsit în zona închiderilor de vineri.
În contextul unui sentiment favorabil pe piețele externe și pe bursa românească am consemnat o sesiune de aprecieri cu o ușoară majorare a volumelor.
UK Atomics, subsidiara britanică a companiei daneze de cercetare, inginerie și tehnologie Copenhagen Atomics, a înaintat Departamentului pentru Afaceri, Energie și Strategie Industrială al Guvernului de la Londra o solicitare de evaluare generică de design pentru proiectul său de reactor nuclear modular containerizat de mici dimensiuni (SMR) bazat pe toriu și sare topită, intenția companiei fiind aceea de a construi în viitor în Regatul Unit o centrală de producție de energie electrică compusă din astfel de reactoare.
Nivelul mediu al indicatorului VEKTOR, care măsoară gradul de deschidere către investitori a companiilor listate, a înregistrat un declin în anul 2022, tras în jos de societăți care nu au punctat deloc, dar are 16 emitenți cu note maxime. Cum arată peisajul celor mai vizibile firme de pe piața AeRO.
Operatorul centralei nucleare de la Cernavodă se află de ceva timp în proces de recrutare de noi angajați, necesari pentru proiectele sale majore, printre care se numără retehnologizarea unității 1 de la Cernavodă, construirea reactoarelor 3 și 4, precum și mini-reactoarele americane NuScale.
Acțiunile bancare au salvat parțial lichiditatea slabă de la BVB.
Indicele BET a închis sub referință o sesiune cu un rulaj de numai 23,29 milioane lei (4,72 milioane euro) al pieței de acțiuni.
După impulsul consistent de la cumpăna dintre ani, bursa românească are a 2-a sesiune negativă consecutivă.
Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, estimează că va cheltui o treime din veniturile totale programate a fi încasate anul acesta doar pe suprataxa impusă anul trecut de Guvern producătorilor de energie electrică, constând în contribuția la așa-numitul și misteriosul ″Fond de Tranziție Energetică″, din care statul plătește furnizorilor de electricitate și gaze compensații pentru acoperirea costurilor cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, adică diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate.