Datoria publică a depășit în luna ianuarie pragul istoric de 500 de miliarde de lei, echivalentul a 47,8% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Datoria statului a explodat anul trecut, în contextul în care deficitul bugetar a înregistrat un record, de 102 miliarde lei. La finele lunii decembrie, datoria se afla la 498,35 miliarde lei, iar la finele lunii ianuarie a ajuns la 503,6 miliarde lei. Îngrijorător este că statul are planificate și pentru acest an împrumuturi foarte mari, astfel că la final de 2021 datoria publică se va apropia de 600 de miliarde de lei sau ar putea depăși acest nivel dacă planurile Guvernului, privind colectarea de taxe și cheltuielile, vor fi date din nou peste cap de efectele pandemiei de coronavirus.
Necesarul brut de finanțare al Guvernului pentru 2021 este de 130,8 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și analizate de Profit.ro. Necesarul de împrumut de 130,8 miliarde lei se bazează pe un deficit bugetar stabilit acum, la început de an, la 79,9 miliarde lei (7,2% din PIB). Având în vedere situația economică fragilă și incertitudinile legate de evoluția pandemiei, există o probabilitate semnificativă ca deficitul bugetar să depășească suma țintită de Guvern, iar necesarul de împrumut să fie mai mare, la fel cum s-a întâmplat și anul trecut, când planul de împrumuturi a fost revizuit în mai multe rânduri și tot a depășit la final de decembrie chiar și ținta asumată în luna noiembrie.
Guvernul a împrumutat în primele două luni ale anului 21,2 miliarde lei, dublu față de ce a anunțat ca program orientativ, de 10,3 miliarde lei cumulat pentru cele două luni. Suma atrasă în februarie a fost de 12,9 miliarde lei. În anul 2020, statul a strâns suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.
Dobânzile la care se împrumută Guvernul au coborât în februarie la cel mai redus nivel începând din 2016, direcție alimentată în mare măsură de reducerea ratei cheie de către BNR la un minim istoric, de 1,25%. O mișcare a dobânzilor pe piața globală a fost accelerată, însă, pe plan intern de măsurile luate recent de BNR pentru sterilizarea de lichiditate din sistemul bancar, iar costurile de împrumut ale statului au revenit pe creștere, deși se află, încă, la niveluri similare cu finalul anului 2016, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Datoria publică a crescut anul trecut cu 124,7 miliarde de lei, de la 373,6 miliarde lei la finalul anului 2019 la 498,35 miliarde lei, un nou maxim istoric, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat anul trecut la 102 miliarde lei, un nivel record, în contextul în care Guvernul a crescut cheltuielile pentru combaterea pandemiei de coronavirus și pentru susținerea economiei, în timp ce veniturile au fost afectate de restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii virusului.
Guvernul a împrumutat în luna ianuarie 8,3 miliarde de lei, din care 7,36 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piața internă către bănci și investitori, în timp ce 955 de milioane de lei au fost atrase de la populație prin vânzarea de titluri de stat prin Poștă și Trezorerie. În anul 2020, statul a strâns suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.
Statul a împrumutat în luna ianuarie peste 955 milioane lei de la populație prin vânzarea de titluri de stat în cadrul programului Tezaur, aceasta fiind cea mai mare sumă atrasă lunar prin acest instrument, potrivit Ministerului Finanțelor. Mai multe runde de titluri de stat cumpărate de populație în trecut au avut scadența în decembrie 2020 și au influențat probabil subscrierile din ianaurie 2021, întrucât o parte dintre persoanele respective au investit din nou banii tot în titluri de stat.
Guvernul va avea și anul acesta un necesar brut de finanțare ridicat, de circa 127 miliarde de lei, după ce anul trecut necesarul de împrumut al statului s-a situat la 143,5 miliarde lei, o sumă record. Pentru deficitul bugetar de 7% din PIB, nivel țintit în 2021 de Guvern potrivit declaraților premierului Florin Cîțu, sunt necesare finanțări de 79,5 miliarde de lei, în timp ce pentru rostogolirea datoriilor mai vechi ce ajung la scadență este nevoie de circa 48 de miliarde de lei. Suma împrumutată efectiv anul trecut s-a situat la circa 163 miliarde lei.
Ministerul Finanțelor a planificat pentru ianuarie 2021 împrumuturi de 5,12 miliarde lei prin emisiuni de obligațiuni către bănci și investitori de pe piața internă. Suma este ușor sub media lunară din 2020 pe piața pentru investitori instituționali, de 6,1 miliarde lei. În 2010, în total, incluzând împrumuturi pe piața externă, împrumuturi de la populație, Comisia Europeană și instituțiile internaționale, Guvernul a împrumutat suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei.
Guvernul a împrumutat în 2020 suma de 163,8 miliarde lei (33,6 miliarde euro), un nou record, care include finanțările obținute prin emisiuni de obligațiuni, în lei și valută, pe piața internă și pe extern, precum și împrumuturile direct de la populație și pe cele contractate de la instituții financiare, precum BERD sau Banca Mondială. În 2019, pentru comparație, statul a atras per total suma de 91 miliarde lei. Împrumuturile foarte mari din acest an au fost necesare în contextul în care Guvernul a anunțat un deficit record de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), bugetul fiind afectat de impactul epidemiei de coronavirus asupra veniturilor, dar mai ales asupra cheltuielilor, suplimentate masiv pentru sănătate și pentru programe de susținere a economiei.
Guvernul va avea de plată în 2021 datorii care ajung la scadență în sumă de circa 8 miliarde de euro (33,42 miliarde lei și 2,1 miliarde euro), potrivit calculelor Profit.ro. Semnificativ este că statul nu are de achitat în 2021 din datoriile făcute pe piețele internaționale, dar îi vine la plată o emisiune de 2,1 miliarde de euro lansată pe piața internă în 2016 și pe care a redeschis-o cel mai recent în decembrie 2019, când a împrumutat 416 milioane de euro. Suma de 43,65 miliarde lei (aproape 8 miliarde de euro) pentru 2021 este ușor sub ce a avut Guvernul de refinanțat în 2020, respectiv 47,4 miliarde de lei.
Împrumuturile Guvernului prin vânzarea de obligațiuni au ajuns la 138,4 miliarde de lei după primele 11 luni ale anului, totalul sporind în noiembrie cu 20 de miliarde de lei, din care 7,86 miliarde de lei emisiuni de titluri pe piața internă și 2,5 miliarde euro (12,18 miliarde lei) dintr-o emisiune de eurobonduri pe piața externă. Dacă adăugăm alte 4,6 miliarde de lei împrumuturi ale Guvernului de la instituții financiare internaționale, totalul urcă la 143 miliarde (29,3 miliarde euro). Pentru decembrie, totalul împrumuturilor va fi în continuare unul ridicat, în contextul în care statul și-a acoperit necesarul pentru anul în curs și a trecut la prefinanțarea nevoilor de împrumut de anul următor. Decembrie a debutat cu un anunț așteptat din partea Comisiei Europene, anume că România primește împrumut pe 15 ani 3 miliarde de euro în cadrul programului SURE. Anunțul CE a fost făcut pe data de 1 decembrie. De asemenea, Finanțele au derulat o emisiune de titluri de stat listate la bursă, prin programul Fidelis, destinat populației, și vor continua și atragerea de fonduri pe piața internă de la bănci și alți investitori.
Guvernul se pregătește pentru anul următor cu cea mai mare rezervă de valută (buffer) de până acum. Ca procentaj din PIB, rezerva de valută ar urma să se situeze spre finalul anului, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor disponibile de la Ministerul Finanțelor, la circa 5,5%, echivalentul în valută a 57,8 miliarde lei (11,9 miliarde euro). Actuala rezervă de valută ar urma să fie întărită de intrările, în decembrie, a unor sume semnificative în valută din împrumuturi acordate României de către Comisia Europeană în cadrul programului SURE. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că România ar urma să primească circa 3 miliarde de euro de la CE anul acesta. De asemenea, un împrumut recent de 2,5 miliarde de euro va ajunge cel mai probabil în buffer.
Guvernul iese joi să împrumute 500 de milioane de euro de pe piața internă, după ce marți a ieșit pe extern pentru a patra oară într-un an și a luat 2,5 miliarde de euro. Emisiunile de obligațiuni în euro pe piața internă sunt mai rare față de cele în lei, care au loc de obicei de două ori pe săptămână, și se desfășoară atunci când băncile semnalează Ministerului Finanțelor că au disponibilități în valută.
România va primi în câteva zile prima tranșă, de 3 miliarde de euro, a unui împrumut de 4,1 miliarde de euro pe care Comisia Europeană (CE) îl acordă României în cadrul programului SURE, a anunțat pe Facebook ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Anunțul a fost făcut înainte unui anunț al CE. Cum Comisia se împrumută, de obicei, marți pentru SURE și face distribuirea către guverne în 5 zile lucrătoare, tot marți, banii ar trebui să ajungă la toate statele beneficiare în această etapă pe 1 decembrie, ziua națională a României. Cele 3 miliarde de euro din programul SURE, program pe care Guvernul l-a prezentat foarte pozitiv în repetate rânduri, au fost alocate României de ziua națională, în săptămâna alegerilor parlamentare, după ce Comisia Europeană s-a consultat cu statele membre și a ținut cont de preferințele acestora.
România a împrumutat astăzi 2,5 miliarde de euro prin emisiuni de eurobonduri, aceasta fiind a patra ieșire din acest an după valută pe piețele externe. Guvernul a împrumutat 1 miliard de euro prin vânzarea de eurobonduri pe 9 ani (cu scadență în februarie 2029) și 1,5 miliarde euro cu eurobonduri pe 20 de ani (scadente în februarie 2040), cererea din partea investitorilor fiind una ridicată, de 12 miliarde de euro în total. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern în ultimele luni ale anului, dar a profitat de condițiile bune existente în piață în această perioadă, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.
România a ieșit astăzi să se împrumute în euro de pe piețele externe, pentru a patra oară în acest an. Cele două emisiuni de eurobonduri scoase la vânzare de Guvern au scadențe în decembrie 2029 și decembrie 2040. Cel mai recent, statul a ieșit pe extern în iulie, când a împrumutat 3,3 miliarde de dolari. Statul are de finanțat anul acesta un necesar de împrumut record, de 143,6 miliarde lei după recenta rectificare bugetară, însă Finanțele au rezolvat deja finanțarea pentru acest an și au trecut la prefinanțarea necesarului de anul următor. România nu mai avea în plan o ieșire pe extern anul acesta, dar a profitat acum de condițiile bune din piață, după ce și alte state din regiune au emis cu succes obligațiuni în euro.
Necesarul de finanțare al Guvernului crește pentru acest an la 143,6 miliarde de lei, din care volumul datoriei de refinanțat în anul 2020 este de circa 47,5 miliarde lei, iar deficitul bugetar de 96,06 miliarde lei. Anterior rectificării bugetare din această lună, deficitul bugetar era planificat la 91 miliarde de lei. Autoritățile așteaptă pe final de an împrumuturi de la Comisia Europeană (CE), prin programul SURE, de 3 miliarde de euro, dar împrumută accelerat și de pe piața internă, de la bănci, alți investitori și de la populație. După primele 10 luni din acest an, împrumuturile statului ajunseseră la circa 120 de miliarde de lei.
Împrumuturile Guvernului după primele zece luni au ajuns la 118,3 miliarde de lei din emisiuni de obligațiuni în valută pe piața externă, precum și în lei sau valută pe piața internă, inclusiv de la populație. Dacă adăugăm alte 4,6 miliarde de lei împrumuturi ale Guvernului de la instituții financiare internaționale, totalul urcă la aproape 123 miliarde de lei. Guvernul a stabilit anul acesta record după record la împrumuturi, în contextul în care necesarul de finanțare, deficit plus refinanțarea datoriei vechi ajunse la scadență, a fost stabilit la 138,4 miliarde de lei pentru acest an, un maxim istoric.
Guvernul a împrumutat astăzi 1,65 miliarde de euro de pe piața internă, un nou record, aceasta fiind cea mai mare sumă luată până acum de pe piața internă la o licitație de obligațiuni în valută. Intenția Ministerului Finanțelor a fost să împrumute 700 de milioane de euro, însă, în contextul în care cererea din partea băncilor și investitorilor a ajuns la aproape 2 miliarde de euro, suma împrumutată în final a fost mai ridicată.
Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute astăzi 700 milioane de euro de pe piața locală, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența peste doi ani. Emisiunile de obligațiuni în euro pe piața internă sunt rare comparativ cu cele în lei, care au loc de obicei de două ori pe săptămână. Statul iese, de obicei, să se împrumute în euro de pe piața internă atunci când băncile locale dispun de sume semnificative în valută și își manifestă interesul de a credita statul.
Comisia Europeană a împrumutat recent 17 miliarde de euro pentru finanțarea împrumuturilor acordate statelor prin programul SURE, iar României i-ar reveni în jur de 800 de milioane de euro, prorata, raportat la suma totală de 4,1 miliarde de euro solicitată de România comparativ cu totalul de 87,8 miliarde de euro cerut de toate cele 17 state UE înscrise în program. Un aspect extrem de important pentru România este însă dobânda la care au fost luate aceste împrumuturi, de de -0,24% pe an pentru obligațiunile emise de Comisie pe 10 ani și de 0,13% pe an pentru cele pe 20 de ani.
Ministerul Finanțelor și-a planificat pentru anul acesta împrumuturi de 80,4 miliarde de lei pentru piața internă și de 9,3 miliarde de euro pentru extern, potrivit unei prezentări pentru investitori străini, consultată de Profit.ro. Planificarea Finanțelor sugerează, astfel că este mai puțin probabilă o nouă ieșire pe extern, de unde statul a împrumutat anul acesta 3 miliarde de euro în ianuarie, 3,3 miliarde de euro în mai și 3,3 miliarde de dolari în iulie, ajungând astfel la plafonul de circa 9,3 miliarde de euro prevăzut în prezentare. O eventuală ieșire pe extern ar depinde, potrivit informațiilor Profit.ro, de calculele privind momentul la care ar urma să ajungă la buget primele fonduri SURE de la Comisia Europeană.
Împrumuturile Guvernului au ajuns la 103,5 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, după ce statul a luat în septembrie 6,2 miliarde lei prin împrumuturi de pe piața internă. Pragul de 100 de miliarde de lei a fost depășit pentru prima dată, iar până la final de an, potrivit estimărrilor Ministerului Finanțelor, sumele atrase ar trebui să se ridice la 138,4 miliarde de lei, un nou record anual, în contextul în care precedentul maxim, cel de anul trecut, s-a situat la circa 91 miliarde de lei.
Cheltuielile statului român cu dobânzile vor trece anul acesta pentru prima dată peste pragul de 3 miliarde de euro, iar anul următor ar ajunge la 3,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este în cazul Românei printre cele mai ridicate din UE în acest an, dar și anul următor. Motivele sunt costurile de împrumut încă ridicate ale României comparativ cu zona euro, unde țările se finanțează foarte ieftin ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene, dar și deficitele ridicate estimate de Comisia Europeană în cazul României.