Grupul austriac OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze autohtone, Petrom, discută cu guvernul României pe tema potențialelor oportunități de export gaze care vor apărea odată cu declanșarea producției în Neptun Deep în 2027. În prezent, legea offshore prevede o prioritate la cumpărare a statului român.
Recent adoptata legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține unul dintre cei doi acționari, Romgaz, confirmând poziția exprimată anterior de partenerul său în proiect și operatorul acestuia, OMV Petrom.
Proaspăta legislație care introduce noi rate de redevențe petroliere nu se va aplica gazelor care vor fi extrase începând cu 2027 din cel mai important zăcământ offshore autohton, Neptun Deep, susține operatorul acestuia, OMV Petrom, care este partener în proiect cu compania deținută majoritar de statul român, Romgaz.
În ședința de Guvern de astăzi intrase un proiect de ordonanță de urgență care prevedea că redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%.
Redevențele pe exploatarea resurselor de țiței și gaze naturale ale României, nemodificate din anul 2004, de la privatizarea Petrom, vor fi majorate cu până la peste 28%, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat pe agenda ședinței de vineri a Guvernului.
Un proiect parlamentar de modificare a Legii petrolului stipulează aproape triplarea redevențelor pe extracția de țiței și gaze naturale, prin majorarea lor de la nivelul actual de 3,5% - 13,5% din valoarea producției brute, în funcție de cât produce trimestrial fiecare zăcământ, la 10% – 30%, plus indexarea anuală a cotelor de redevență cu rata inflației din anul anterior, propusă deja de Guvern și față de care industria de profil a protestat, avertizând că ar putea demara și litigii.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, solicită autorităților să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.
Guvernul coaliției PSD-PNL vrea să înceapă din 2023 să indexeze an de an redevențele petroliere, miniere și agricole datorate de companiile concesionare din sectoarele menționate cu rata inflației din anul anterior.
Printre măsurile de reducere a deficitului bugetar discutate în coaliția de guvernare se numără și majorarea ″considerabilă″ a unora dintre redevențele aferente concesionării pentru exploatare a resurselor minerale ale statului, redevențe care în prezent sunt ″aproape nesemnificative″, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, fără să precizeze care anume.
Acest lucru ar face să explodeze bugetul ANRM. În 2018, statul a încasat din redevențe petroliere suma totală de 1,505 miliarde lei, 5% din aceasta însemnând 75,25 milioane lei, ceea ce ar reprezenta o creștere de aproape 5 ori față de finanțarea acordată Agenției de către Guvern în 2018 de la bugetul de stat, de 15,37 milioane lei. În primele opt luni din 2019, statul român a încasat din redevențe petroliere 1,115 miliarde lei.
Liberalii promit că vor modifica Legea finanțelor publice astfel încât primăriilor și consiliilor județene să li se poată aloca veniturile încasate în prezent la bugetul de stat din redevențe petroliere și miniere, promisiune făcută de mai multe guverne în ultimii 8 ani și care figura și în programul electoral din 2014 al președintelui Klaus Iohannis.
Măsura este avută în vedere de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru corelarea legislației prețului de referință pentru redevențele la gaze cu prevederile OUG nr. 114/2018, care a plafonat la 68 lei/MWh prețul gazelor vândute de producătorii interni furnizorilor pentru acoperirea consumului populației și centralelor termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire de tip RADET.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va anunța oficial săptămâna viitoare reluarea procedurilor de concesionare de către statul român a unor noi perimetre cu zăcăminte de țiței și gaze, a declarat consilierul pe probleme de energie al premierului Viorica Dăncilă, Florin Ciocănelea.
Companiile care extrag țiței din România vor plăti la bugetul de stat redevențe în funcție de cotația barilului Brent de pe Bursa din Londra, potrivit unui ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), publicat vineri în Monitorul Oficial.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) vrea aproape să-și dubleze numărul total maxim de posturi, de la 126 în prezent la 240, principalul argument fiind că instituția anticipează intensificarea operațiunilor petroliere derulate pe teritoriul României, ceea ce face necesară întărirea capacității administrative a ANRM.
OMV Petrom a plătit în total anul trecut statului român, sub formă de impozite, redevențe și alte taxe, suma de peste 1,68 miliarde lei, însă are de recuperat de la acesta o sumă mai mare, respectiv de circa 1,76 miliarde lei.
Un proiect legislativ recent vrea să elimine din Legea minelor așa-numita "clauză de stabilitate", respectiv norma care stipulează că "Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței (de exploatare minieră acordată de stat unei companii de profil – n.r.) rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului" și care a dus în multe cazuri la "înghețarea" de facto a redevențelor miniere.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a finalizat recent un studiu demarat în 2015 la comanda ANRM, menit să stabilească cu ce sortiment internațional de referință va fi asimilată calitatea medie a țițeiului din România.
Cel mai probabil, potențialii cumpărători de capacitate au încetat unilateral contractele de rezervare cu Transgaz ca urmare a incertitudinii generate de neluarea deciziei finale de investiție în proiect, determinată de adoptarea cu întârziere și într-o formă nemulțumitoare pentru petroliști a Legii offshore.
Legea offshore a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis și urmează să intre în vigoare. Potrivit calculelor, statul ar încasa, pe toată perioada de exploatare a zăcămintelor de gaze din Marea Neagră, circa 35% din totalul veniturilor rezultate din vânzarea acestor gaze, respectiv 13,52 miliarde dolari, iar companiile petroliere - 18,18 miliarde dolari, adică 65%. În această ultimă variantă, limita maximă a deductibilității investițiilor companiilor este de 30% din impozitul pe veniturile suplimentare datorat.
El a fost întrebat despre amânarea deciziei de investiție în proiectul Neptun Deep, pe fondul nemulțumirii exprimate anterior de Rainer Seele cu privire la obligația prevăzută de Legea offshore ca 50% din cantitatea de gaze livrată anual din producția din Marea Neagră să fie vândută pe piețele centralizate din România. Șeful OMV a părut puțin surprins de întrebare.
Clauza a fost reintrodusă în lege de plenul Camerei Deputaților la propunerea PNL și a fost sprijinită și de ALDE, UDMR și grupul minorităților naționale. PSD s-a opus inițial, însă, în cele din urmă, a cedat. Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, conferință organizată cu sprijinul Exxon Mobil, care va fi deschisă de ministrul Energiei, Anton Anton, și va reuni principalii jucători în domeniu.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Comisiile reunite de Industrii, Buget și Administrație ale Camerei Deputaților au aprobat astăzi prin vot raportul de specialitate asupra proiectului Legii offshore menținând amendamentele votate la precedenta ședință a acestora, din 2 octombrie, în ceea ce privește regimul fiscal al exploatării zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, care prevăd, spre nemulțumirea companiilor petroliere, majorarea semnificativă a supraimpozitării, eliminarea înghețării fiscalității pe durata acordurilor petroliere și reducerea deductibilității investițiilor.
Pentru companiile petroliere care vor să extragă gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre este mai important ca Legea offshore să includă o clauză de stabilitate fiscală, prin care să se prevadă că redevențele și impozitul suplimentar pe veniturile din vânzarea gazelor vor rămâne neschimbate pe toată durata acordurilor de concesiune, decât nivelul cotelor procentuale de taxare ca atare, a declarat, într-un interviu acordat Profit.ro, Dan Bădin, partener coordonator pe zona de Servicii fiscale și juridice la Deloitte România.