În martie, statul român a cerut, printr-o notă verbală, activarea articolului 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că ”în caz de război sau de alt pericol public care amenință existența unei națiuni”, un stat membru ”poate lua măsuri derogatorii de la obligațiile prevăzute în Convenție, în măsura strictă în care situația o impune și cu condiția ca aceste măsuri să nu contravină altor obligații care decurg din dreptul internațional”.
În acest fel, populației afectate de scăderea veniturilor în această gravă criză economică generată de pandemia de coronavirus îi este lăsat la îndemână un surplus de lichiditate, care poate fi injectat în economie, iar companiile de furnizare vor putea accesa, în mod excepțional, credite de la stat cu dobândă nulă, putând astfel anula riscurile lipsei capitalului circulant.
Pe 25 martie, printr-un ordin de ministru al Sănătății, semnat însă de secretarul de stat Horațiu Moldovan, a fost suspendată temporar distribuția în afara teritoriului României, pe perioada pandemiei de coronavirus, a materiilor prime utilizate la fabricarea produselor biocide TP1 și TP2, precum și a produselor biocide TP1 și TP2 ca atare.
Concernul industrial sud-coreean Doosan, care deține producătorul de echipamente și componente grele pentru industria extractivă, navală, siderurgică și energetică, inclusiv nucleară, Doosan IMGB de pe platforma istorică omonimă din București și vrea să închidă întreprinderea, a finalizat o investiție de peste 40 milioane dolari în startup-ul american NuScale, dezvoltator de minireactoare nucleare modulare pe care vrea să le vândă și către Nuclearelectrica, operatorul centralei de la Cernavodă.
Departamentul Forțelor Aeriene din cadrul Pentagonului vrea să investească peste 130 milioane dolari în construirea de noi facilități la baza aeriană românească de la Câmpia Turzii, care să sporească capacitatea acesteia de a găzdui în condiții tehnice optime avioane militare ale SUA și ale aliaților din NATO și care să le permită acestora să reacționeze prompt, în caz de nevoie, la evoluțiile mediului de securitate din Europa, potrivit unui document oficial al US Department of the Air Force.
Fostul viceguvernator BNR, totodată fost președinte al Camerei Deputaților și lider marcant al PNL, a încercat anul trecut să obțină schimbarea încadrării faptei de care a fost acuzat, dintr-una cu pedeapsă între 2 și 7 ani într-una cu închisoare de la 1 la 5 ani. Foarte recent, Senatul a votat un proiect inițiat de parlamentarul PNL Alina Gorghiu, care prevede executarea la domiciliu, sub anumite condiții, a pedepselor de până în 7 ani de închisoare.