Autori

Faptul că s-au repornit capacități mari de producție este lăudabil și de încurajat. Asta nu înseamnă, nici pe departe, că s-a rezolvat criza economică din industriile respective și, cu atât mai puțin, din întreaga economie. Ci doar că s-a făcut un pas. Criza va da semne că a fost rezolvată doar atunci când producția respectivelor capacități se va și vinde. Aici intervine scepticismul meu, care-mi spune că oamenii vor fi mai reticenți în a achiziționa mașini, electrocasnice etc. Deci fără vânzări, capacitățile de producție vor lucra pe stoc și vor fi nevoite să revină la șomaj. Cu tot ce decurge de aici; ajutor de șomaj de la stat, lipsă de bani (reprezentând contribuții) către stat.

În inconștiența mea, am crezut că acest șoc medical și economic prin care trecem ne va trezi la realitate. Că vom realiza nevoia urgentă a unei resetari, a renunțării la "lasă că merge și așa". Am crezut că "elita" care ne conduce va realiza gravitatea momentului și, pe lângă lupta cu virusul, va gândi un adevărat plan de revenire a țării. Din toate punctele de vedere: sistem de sănătate, economie, politic, morală etc.

Am să încep cu câteva fapte și mici comentarii la ele:

Sunt sigur ca ați făcut tot ce e omenește posibil să realizați reconversia economiei românești spre produse necesare priorității noastre naționale - SĂNĂTATEA

Criza medicală sperăm că va trece cândva! Avem grija să existe viață și după? Mă consider un român normal aflat în izolare la domiciliu și care se îngrijorează pentru sănătatea lui și a familiei sale, pentru sănătatea tuturor cunoscuților și a tuturor oamenilor, în esență