Macro

Ministerul Finanțelor a rata licitația pentru titlurile de stat scadente în primăvara anului viitor, fiind nemulțumit de randamentele prea mare cerute de investitori. În piața secundară, randamentele au scăzut joi, după trei zile consecutive de creștere, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Salariul este criteriul principal pentru 82% dintre angajații români respondenți ai unui sondaj atunci când își caută un nou loc de muncă, în timp ce echilibrul dintre viața profesională și cea privată a depășit salariul și siguranța postului ca prim motiv pentru a rămâne în rolul actual.

Ajutoarele de stat acordate prin schemele administrate de către Ministerul Finanțelor s-au ridicat până la final de 2025 la 1,85 miliarde euro (9,43 miliarde lei) și au contribuit la investiții totale ale companiilor de peste 4,2 miliarde euro (21,4 miliarde lei), a anunțat instituția. Ajutoarele de stat au contribuit astfel la crearea a 36.090 locuri de muncă, cu un cost mediu de 51.260 euro (261.200 lei la cursul actual).

Prețul mediu zilnic al energiei comercializate pe piața pentru ziua următoare operate de OPCOM a scăzut în luna februarie cu aproape o treime, România părăsind topul celor mai scumpe piețe spot din UE - în care de obicei se situează - și ocupând o poziție mediană, având doar cea de-a 11-a cea mai scumpă energie la nivel european în cea de-a doua lună a anului, relevă analiza Profit.ro.

Prețul gazelor pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) s-a majorat cu peste 100 de lei/MWh sau 66,6% de la începutul conflictului din Iran, ajungând la un nivel de peste două ori mai ridicat decât cel al prețului pe care guvernul vrea să-l impună producătorilor în relația cu furnizorii consumatorilor casnici și PET-urilor, de 110 lei/MWh, relevă analiza Profit.ro.

Unul din trei angajați din România câștigă sub 2.700 de lei pe lună, iar șase din zece angajați au salariu net de sub 4.100 de lei, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Distribuția salariilor spre zona de jos arată probleme structurale, de productivitate, pe piața muncii, dar și un grad redus de conformare fiscală. Rata de ocupare rămâne una dintre cele mai scăzute la nivel european, fiind deosebit de redusă în rândul tinerilor, în timp ce firmele își caută angajați necalificați din străinătate.

Piața financiară și de datorie resimte impactul războiului din Orientul Mijlociu. Dobânzile la titlurile de stat și-au continuat creșterea, astăzi, pentru a treia zi consecutivă, și au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultima lună. Mai mult, cotațiile în piața interbancară au crescut și ele, pe fondul unei presiuni de depreciere a leului, susțin analiștii. Corecția este una regională, pe fondul sensibilității la prețul energiei.

Conform datelor centralizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, agenții economici oferă, la nivel național, un număr de 32.056 de locuri de muncă în această perioadă.

A doua lună din 2026 anunță peste 800 de deschideri ale dosarelor de insolvență.

INS anunță că rata șomajului în luna ianuarie 2026 a fost, în formă ajustată sezonier, de 6,0%, în scădere cu 0,1 față de decembrie 2025.

Câștigurile nete ale băncilor din piața românească nu reușesc să bată inflația nici în 2025, în pofida unui trimestru al patrulea considerabil mai bun decât cel din anul precedent. Pe de altă parte, rata neperformantelor s-a îmbunătățit la final de an.

Economia României ar putea accelera ușor în acest an, însă creșterea va rămâne una modestă, arată un raport al Confederației Patronale Concordia. Autorii avertizează cu privire la vulnerabilitatea macroeconomică a țării din cauza finanțelor publice șubrede și a deficitului extern ridicat. Costurile mari cu energia au erodat din competitivitatea firmelor românești, și creșterea costurilor cu forța de muncă riscă să exacerbeze declinul.

Livrările de locuințe noi și numărul tranzacțiilor au scăzut în 2025 cu aproximativ 5% față de anul anterior, însă în timp ce livrările au coborât la cel mai redus nivel din 2017 încoace, volumul vânzărilor a rămas cu circa 20% peste media perioadei pre-pandemie.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2025, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Noul război din Orientul Mijlociu amenință cu inflația țările din regiunea Europei Centrale și de Est, pe canalul scumpirii energiei. România are cea mai mare transpunere în rata inflației a scumpirii petrolului dintre țările ECE4. Pe de altă parte, forintul maghiar este așteptat să sufere cea mai mare depreciere, potrivit unei analize ING Bank.

Atacul comun al Americii și Israelului împotriva Iranului a generat deja efecte în piețele de mărfuri și cele financiare. UniCredit nu vede motive pentru care petrolul ar trece peste 80 de dolari pe baril, fără o escaladare serioasă a conflictului, câtă vreme în piață există o supraproducție. Analiștii ING Bank cred că întrebarea despre implicațiile războiului asupra piețelor e una simplă și brutală: cât ține?

Contracția industriei prelucrătoare pare să se fi întețit în februarie. Indicele managerilor de achiziții a scăzut la cel mai redus nivel de când sunt colectate datele, începând cu iulie 2023, pe fondul scăderii comenzilor și a producției. Cererea internă rămâne slabă, așa că speranța stă în revenirea cererii externe.