Rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,4%, de la 10,9% în mai, ușor mai mult decât estimările analiștilor, care anticipau o rată de 10,5%.
Inflația s-a plasat ușor peste estimarea BNR de 10,3% pe an.
„Datele din această lună susțin opinia noastră conform căreia luna mai a marcat vârful ratei anuale a inflației pentru 2026, cu o decelerare bruscă care ar putea începe în iulie, pe fondul unor efecte de bază statistice favorabile. Acest lucru este, desigur, condiționat de absența oricăror alte șocuri semnificative neprevăzute”, arată Vlad Ioniță, economist la Banca Comercială Română.
Campioni la inflație, chiar și în cea mai bună lună
Prețurile alimentelor au crescut cu 5,8% față de iunie 2025, cele ale mărfurilor nealimentare cu 12,3%, în timp ce inflația în servicii a fost cea mai ridicată, de 13,7%.
În termeni lunari, inflația a fost de doar 0,06%, cel mai redus nivel de după mai 2024, pe fondul scăderii prețurilor alimentelor (-0,4%) comparativ cu luna mai, precum și a ieftinirii carburanților, care a făcut ca inflația pentru mărfurile alimentare să fie de 0,2% față de mai, în timp ce scumpirea serviciilor s-a păstrat la un nivel relativ ridicat, de 0,4%. Inflația din iunie aduce mai mult cu ratele „normale” de dinainte de toamna lui 2021.
„Inflația va scădea semnificativ în iulie și august, iar semnalele arată o continuare a acestui declin până la finalul anului”, arată o analiză a Concordia.
În iulie 2025, inflația lunară atingea 2,7%, una dintre cele mai ridicate rate ale ultimelor două decenii, egală practic cu inflația pe un întreg an înainte de pandemie. Cifra a fost determinată în mare măsură de creștere explozivă a facturilor la energie, care încă se vede în datele lunare din iunie 2026, de 60% pe an. Din iulie 2026, această explozie a prețurilor de anul trecut va ieși din calculul statistic.
Din august, vor ieși din calcul și mare parte din efectele majorării accizelor și cotelor TVA, care au făcut ca inflația din august 2025 față de iulie să atingă 2,1%.
„Încetinirea ratei inflației și refacerea încrederii sunt esențiale pentru revenirea sectoarelor dependente de consum și pentru salvarea creșterii economice a României și, implicit, a locurilor de muncă”, arată Iulian Lolea, economist șef al Concordia, care prognozează o rată a inflației de 7% la finele lunii august și de circa 6% la finele anului.
BNR vede inflația la 5,7% în septembrie și la 5,5% la finele anului.
UniCredit prognozează, de asemenea, o rată de 5,5% la finele acestui an, în timp ce estimarea BCR este de 5,9%, cu riscuri mai ales dinspre prețurile volatile ale combustibililor, ca urmare situației internaționale.
Rata inflației de bază (CORE2 ajustat), indicator urmărit îndeaproape de banca centrală și din calcul căruia sunt eliminate prețurile volatile, administrate, tutunul, alcoolul și electricitatea, a scăzut în iunie la 8,3%, de la 8,5% în luna precedentă, revenind la nivelul din februarie.
Banca centrală estimează că economia se află într-un deficit de cerere, ceea ce ar trebui să ajute procesul de dezinflație. Tocmai ca urmare a acestui output gap negativ, creșterile de dobânzi (rata cheie este la 6,5% pe an din august 2024) sunt improbabile în acest an, iar din mai 2027 sunt așteptate și scăderi, estimează BCR. În piață, dobânzile ar putea crește însă în situația în care banca centrală va administra mai strict lichiditatea, dar doar în situația în care vor apărea presiuni noi pe curs care să atragă presiuni asupra inflației.
Concordia anticipează o menținere a puterii de cumpărare în acest an sau chiar o creștere ușoară, pe măsură de dinamica salariilor va reveni la nivelul apropiate de rata inflației. Cele mai recente date, pentru aprilie, arată o scădere a salariului real cu 6,5% anual, în condițiile unei dinamici nominale de 3,5% și a unei inflații de două cifre.
România menține de departe cel mai ridicat nivel al inflației din regiune. Celelalte economii par a fi absorbit mai lin șocul scumpirii carburanților din martie-aprilie, ca efect al războiului din Golf. Rata anuală de 10,4% din România este de peste patru ori peste ținta BNR de 2,5% pe an (plus/minus 1 punct procentual), în timp ce în țările comparabile inflația s-a întors în țintă încă din vara sau toamna anului trecut. Cea mai mică inflație este înregistrată de Cehia (1,5% pe an), urmată de Ungaria (1,7%) și Polonia (2,5%).
Totodată, față de mai prețurile fie au stagnat (în Ungaria) fie au coborât (Polonia -0,5%, Cehia -0,3%).
De la 1 ianuarie 2020, prețurile au crescut cumulat cu 64% în România, comparativ cu 58,9% în Ungaria, 50,4% în Polonia și 44,7% în Cehia, arată calculele Profit.ro, pe baza datelor de la institutele de statistică naționale.
Desprinderea României de Polonia a venit în vara anului trecut, cu ocazia majorării facturilor la electricitate și a creșterii taxelor pe consum, iar apoi a fost depășită și Ungaria, care părea campioană nedisputată, după marea inflație din 2022-2023.
