Camera Deputaților a adoptat, marți, un proiect de lege inițiat în comun de parlamentari PSD și PNL și susținut de Guvern, care cuprinde numeroase derogări de la legislația în vigoare în vederea urgentării autorizării lucrărilor de construcție la conducta internațională ce va conecta sistemele de transport de gaze naturale ale României, Bulgariei, Ungariei și Austriei (BRUA). Printre derogări se numără și desființarea interdicției de construire a conductelor de gaze naturale în zona de coastă a Mării Negre, inclusiv pe plaje, motivația fiind necesitatea preluării în sistemul național de transport operat de Transgaz a viitoarei producții de gaze din perimetrele offshore din largul Mării Negre, dintre care cele mai importante sunt cele concesionate de consorțiile OMV Petrom-ExxonMobil și Lukoil-Romgaz. De asemenea, legea adoptată de deputați prevede că proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi BRUA, vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, prin derogare de la prevederile mai multor acte normative în vigoare privind protecția zonei de coastă, autorizarea, construirea, executarea și operarea conductelor care transportă gaze naturale de la zăcămintele situate în largul Mării Negre până la conductele ce fac parte din sistemul național de transport al gazelor naturale va fi permisă în zona costieră a Mării Negre, inclusiv în zona plajelor, prin subtraversare, în conformitate cu o procedură specială care ar urma să fie elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, se stipulează în proiectul de lege adoptat marți de deputați.
Prevederea a fost promovată de Guvern ca amendament la proiectul de lege, amendament fiind preluat din punctul de vedere al Executivului și introdus în raportul comun al Comisiei Juridice și al celei de Industrii asupra draftului de act normativ. "Având în vedere interdicția construirii conductelor în zona costieră și importanța strategică a conectării proiectelor de importanță națională în domeniul transportului gazelor naturale cu zăcămintele exploatate din largul Mării Negre, este necesară crearea unui cadru legal primar, care să creeze premisele minime pentru desfășurarea activităților de exploatare a zăcămintelor respective", este justificarea amendamentului, potrivit raportului comun al celor două comisii parlamentare.
Deputații au adoptat marți forma finală a acestui proiect, care include amendamentul menționat, referitor la construirea de conducte de gaze în zona de coastă și pe plaje.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Unde dai și unde crapă. Sancțiunile occidentale n-au șubrezit, ci, dimpotrivă, au întărit regimul autoritar al lui Putin La ședința la care s-a adoptat raportul au fost de față și reprezentanți ai Transgaz și ai Ministerului Economiei. Guvernul transmisese anterior că susține adoptarea proiectului de lege, cu condiția adoptării mai multor amendamente la forma inițială a acestuia, printre care se număra și cel privind desființarea interdicției de construire a conductelor de gaze în zona de coastă a Mării Negre, inclusiv pe plajă.
Proiectul de lege a fost introdus la Senat în aprilie anul acesta de deputații PSD Iulian Iancu, Gheorghe Marin și Rodin Traicu, alături de cei ai PNL Lucian Bode și Răzvan Horia Mironescu. Senatul a respins însă inițiativa legislativă în iunie. Camera Deputaților este cameră decizională.
Imediat după respingerea proiectului de către Senat, Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Transgaz, a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență cu conținut similar, despre care Profit.ro a scris pe larg aici.
Potrivit draftului de act normativ citat, proiectele de importanță națională în domeniul gazelor naturale, cum ar fi componenta românească a interconectării sistemelor de transport de gaze ale țării cu cele ale Bulgariei, Ungariei și Austriei (proiectul BRUA), vor fi implementate și fără acordul proprietarilor ale căror terenuri urmează să fie traversate de către elementele de infrastructură ale acestor proiecte.
CITEȘTE ȘI Indicele Robor la 3 luni, de care depind dobânzile la creditele în lei, a coborât la un nivel minim istoric de 0,70% Mai mult, pentru cazul în care proprietarii de terenuri refuză accesul companiilor care realizează lucrările pe proprietățile lor, proiectul prevede expres că acestea pot solicita, cu titlu gratuit, intervenția jandarmilor.
"Prin excepție de la prevederile art. 40 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările ulterioare, la realizarea proiectelor de importanță națională, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, ocuparea temporară a terenurilor din fondul forestier național se face fără acordul proprietarului pentru terenurile forestiere, altele decât cele aflate în proprietatea publică a statului sau proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, în situația în care nu se prezintă un titlu valabil sau nu sunt cunoscuți proprietarii, precum și în situația succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuți sau în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere cu proprietarul; acordul proprietarului în acest caz se suplinește prin declarația inițiatorului proiectului, care descrie imposibilitatea obținerii acordului proprietarilor", este precizat în proiect.
Proiectul de OUG al Ministerului Economiei, ca și cel de lege inițiat de deputații PSD și PNL și adoptat marți, prevede numeroase derogări de la legislația în vigoare privind regimul proprietății, autorizațiile de construcție, protecția mediului șamd, în vederea urgentării obținerii de către Transgaz a aprobărilor și autorizărilor legale necesare demarării lucrărilor la proiectul BRUA.
Astfel, Ministerul Economiei identifica trei mari probleme în legislația românească care împiedică realizarea unui proiect de anvergura BRUA. Prima problemă se leagă de cadrul legal și de drepturile asupra terenurilor pe care se va construi gazoductul, a doua vizează inadvertențe în reglementările privind exercitarea gratuită a dreptului de folosință asupra terenurilor aflate în proprietate publică, iar a treia problemă este legată de obținerea autorizațiilor și permiselor necesare în vederea începerii lucrărilor de construcție.
CITEȘTE ȘI Senatul respinge majorarea tarifelor de utilizare și trecere a drumurilor naționale pentru vehiculele de marfă "În considerarea aspectelor de mai sus rezultă că, având în vedere particularitățile preconizate a fi antrenate de implementarea acestor tipuri de proiecte, este necesară emiterea unui act normativ special, destinat exclusiv asigurării derulării optime a acestora", se arată în nota de fundamentare. Potrivit inițiatorilor, ordonanța de urgență propusă "constituie un cadru legal derogatoriu, a cărui finalitate este asigurarea implementării în condiții de eficiență timp/cost a proiectelor".
Transgaz a semnat recent, la Budapesta, acordul prin care primește o finanțare europeană de 179 de milioane de euro prin Mecanismul Conectarea Europei, pentru lucrările de pe teritoriul României la gazoductul Bulgaria – România – Ungaria – Austria (BRUA), care va lega rețelele de gaze naturale din cele patru state și va permite exportul gazelor de la Marea Neagră spre Austria.
Proiectul BRUA a apărut după eșecul Nabucco și presupune dezvoltarea unei capacități de transport gaze naturale între punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) și Ungaria (Csanadpalota), prin construirea unei noi conducte.
BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri, de la sud, din județul Giurgiu, spre vest, traversând județele Teleorman, Dâmbovița, Argeș, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane de euro.
După punerea în funcțiune, proiectul va asigura o capacitate maximă de transport gaze naturale de 1,5 miliarde metri cubi/an înspre Bulgaria și de 4,4 miliarde mc/an înspre Ungaria. Prin această conductă ar urma să fie transportate spre Austria și alte state vest-europene și gazele extrase din Marea Neagră.
CITEȘTE ȘI Waze le va recomanda utilizatorilor locuri de parcare în cunoștință de cauză Trebuie să existe posibilitatea de a exporta gazele naturale din zăcămintele offshore din Marea Neagră dezvoltate de OMV Petrom în parteneriat cu ExxonMobil pentru ca proiectul să fie fezabil, declara, în martie, directorul financiar al OMV Petrom, Andreas Matje, la conferința Growth Forum - Strategia de dezvoltare a României și convergența la euro, organizată de Profit.ro la BNR.
Decizia finală privind investiția în perimetrul de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat, în proporții egale, de OMV Petrom și grupul american ExxonMobil, ar putea fi luată în circa doi ani, iar producția pe perimetru ar putea începe la începutul deceniului următor.
ExxonMobil și OMV Petrom dețin fiecare 50% din sectorul de apă adâncă al blocului Neptun, operat de compania americană. Cele două companii au anunțat, în februarie 2012, că au făcut o descoperire semnificativă de hidrocarburi în urma forării sondei Domino-1, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi.
De asemenea, rușii de la Lukoil au anunțat, în octombrie anul trecut, descoperirea unui zăcământ important de gaze naturale în sectorul românesc al Mării Negre, compania anunțând la acea dată că estimările preliminare, care urmau a fi confirmate de forajul de evaluare, indică prezența de resurse de gaze în cantitate care poate depăși 30 miliarde de metri cubi, echivalentul consumului pe 3 ani al României. Descoperirea a fost făcută pe perimetrul offshore Trident din apele teritoriale românești ale Mării Negre, concesionat de Lukoil în parteneriat cu Romgaz.
