Investitorii de la BVB au ieșit câștigători pe medie într-un an în care totuși piața locală nu a avut puterea de a se cupla la accelerarea trendului ascendent al bursei americane, care a escaladat noi maxime. La București, motorul creșterilor a fost reprezentat de dividendele bune acordate de companiile listate, cu un bonus reprezentat de dividendele suplimentare acordate de societățile cu capital majoritar de stat. Anul 2017 a adus la cota pieței reglementate 4 noi emitenți în urma unor oferte de listare care au depășit 1,24 miliarde lei, însă nu a fost ferit de fenomene negative precum insolvența Romcab sau apariția unor sperietoare care pot afecta piața pe termen mai extins precum perspectiva desființării Pilonului 2 de pensii și posibilitatea introducerii unei taxe unice pe activele bancare.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Din punctul de vedere al performanței obținute de investitori, anul pe care îl încheiem a fost unul bun, randamentul fiind de 9-10% dacă ne uităm la evoluția principalilor indici, și chiar unul al câștigurilor consistente dacă avem în vedere dividendele generoase acordate din profiturile realizate de companiile listate în 2016. Aprecierea cu peste 18% a indicelui BET-TR, care include și aceste repartizări de câștiguri, de altfel, oferă o imagine mai bună despre impactul dividendelor asupra portofoliilor investitorilor activi la BVB.
Anul ar fi putut fi chiar excelent, dacă bursa nu s-ar fi împiedicat în vară, când – pe fondul unei crize guvernamentale și a unor informații contradictorii cu privire la politicile fiscal-bugetare – indicele reprezentativ BET a luat-o la vale, declin însoțit de dansul - când strident, când discret - al fantomei desființării Pilonului 2 al pensiilor administrate privat cu contribuții obligatorii. Este punctul de unde BVB s-a decorelat față de bursele mature, în special de cea de la New York, ce a escaladat temerar noi maxime istorice.
A 2-a parte a anului a stat sub spectrul scăderilor, iar indicele BET s-a depărtat cu aproape 12% față de maximul post-criză consemnat pe 31 mai la nivelul de 8769.41 de puncte. Cumpăna dintre ani prinde indicele într-o conjunctură tehnică negativă, cu o secvență descendentă conform teoriei lui Dow – cu maxime și minime din ce în ce mai coborâte – și cu o evoluție a acestuia sub mediile mobile relevante.
Bursa a lepădat începând din vară aproape 2 treimi din câștigul pe care îl avea la sfârșitul lunii mai, când performanța de la începutul anului era de 23,77%. Piața locală a fost și victima unei conjuncturi nefavorabile la nivel regional în a 2-a parte a anului, dar informațiile negative din zona majorității politice și un climat de nesiguranță alimentat de la Palatul Victoria a favorizat acest declin.
Dividende suplimentare? Să fie primit!
O altă explicație a roller-coaster-ului bursier de peste an este că motorul care a făcut acțiunile să supraperformeze în prima parte a anului – dividendele – s-a epuizat odată cu consumarea sezonului și aflarea ultimelor date privind repartizările de câștiguri.
Bursa a stat în 2017 sub semnul dividendelor suplimentare acordate din rezervele constituite în anii următori la companiile de stat, un cadou cu valoare cumulată de 1,34 miliarde lei (aproximativ 290 milioane euro) nesperat de piață.
Trendul pozitiv, de altfel, s-a accelerat încă din februarie, când a fost publicat memorandumul guvernului Sorin Grindeanu privind aceeste repartizări de câștiguri de care au beneficiat acționari ai unor companii vizibile precum Romgaz (SNG), Transelectrica (TEL), Conpet Ploiești (COTE), Transgaz (TGN) și Nuclearelectrica (SNN). Contestate de analiști pentru faptul că statul ar devaliza companiile spre a obține bani la buget spre acoperirea cheltuielilor majorate în special prin politica salarială, dividendele suplimentare au fost mană cerească pentru bursă și impuls pentru performanța portofoliilor investitorilor.
Banca Transilvania, o companie de 11 miliarde de lei... numai câteva zile
A fost, de altfel, un an în ansamblu bun din punctul de vedere al dividendelor pentru titlurile blue-chip de la BVB. Nu au fost numai companiile de stat. BRD Groupe Societe Generale (BRD) a acordat dividende record de la prezența sa de 20 de ani în piața românească, iar Banca Transilvania (TLV) și-a păstrat elanul ascendent la nivelul cotației pe bursă, a profitabilității și distribuirii de câștiguri.
Cel mai lichid emitent de la cota BVB în acest an, Banca Transilvania, a avut în piață o traiectorie similară cu cea a indicelui și amplitudinea mișcării a fost pe măsură. Avansul furibund al cotației în primăvară adusese instituția de credit la o capitalizare bursieră de aproape 11 miliarde lei, unde era cea mai valoroasă bancă din România, chiar și peste BCR, prima la cotă de piață, dar care fusese evaluată de Deloitte la numai 8,76 miliarde lei la începutul anului în vederea unei oferte de retragere. Ieșirile de cash din societate și vânzările din ultima parte a anului au readus capitalizarea Băncii Transilvania către reperul de 9 miliarde lei.
Volume mai mari pe piața secundară și 4 listări noi, toate din medul privat
Mirajul dividendelor, mișcările ample peste an și etapele volatile antrenate de știrile contradictorii din zona guvernamentală a alimentat activitatea de tranzacționare, volumele fiind în creștere față de anul precedent. Conform ultimului raport lunar al BVB, în primele 11 luni ale anului valoarea totală a tranzacțiilor cu instrumente deja emise se ridica la 10,94 miliarde lei, cu 19,33% peste cele 9,16 miliarde lei rulate în perioada similară a anului trecut. Pe segmentul acțiuni rulajul mediu zilnic a fost de 37,52 milioane lei (8,10 milioane euro), în creștere cu 17,69% la o bază de calcul anualizată.
Dincolo de tranzacțiile în piața secundară, bursa a mai avut și „combustibilul” unor acțiuni noi. În 2017 au fost 4 listări, câte 2 companii mari și 2 companii de dimensiuni mici. Valoarea totală a operațiunilor de piață a fost de 1,24 miliarde lei (272,64 milioane euro), în general subscrierile fiind confortabile sau chiar furibunde în 2 cazuri unde ofertele s-au închis doar după 2 zile.
Din păcate, doar acțiunile Sphera Franchise Group (SFG) – compania care deține lanțurile de alimentație publică KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell – au oferit investitorilor satisfacție instantaneu, aceastea atingând în piață, la final de an, un preț superior cu aproape 40% celui de listare, echivalent al unui randament anualizat de 240%.
În rest, toate celelalte acțiuni listate se tranzacționează sub reperul prețului ofertelor de listare, deși performanțele agregate ale companiilor s-au ameliorat față de 2016. Investitorii care au realizat plasamente în acțiunile societăților Transilvania Broker de Asigurare (TBK), AAGES Târgu Mureș (AAG) și Digi Communications (DIGI) încă așteaptă să scoată capul deasupra apei. Povestea a fost chiar extrem negativă în cazul operatorului telecom unde chiar în această lună a fost atins în piață un minim de 30,30 lei/acțiune, cu 24,25% sub prețul de 40,00 lei/acțiune al ofertei publice derulată în luna mai.
Anul s-a încheiat și cu promisiuni pentru noi listări în 2018. Operatorul portuar Transport Trade Services (TTS) ar urma să fie adus la cota BVB de Raiffeisen Bank, în timp ce intermediarul ofertelor Transilvania Broker și AAGES – SSIF Goldring – a anunțat că are în proiect o ofertă pentru o companie din domeniul brokerajului de asigurări. Producătorul de mobilă Elvila, una dintre cele mai vechi companii din România post-decembristă, ar urma să realizeze, de asemenea, o listare tehnică.
Romcab, un caz în care cel mai probabil investitorii vor pierde toți banii. Reclamații pentru raportări false
Veștile rele nu au venit numai din iunie din zona guvernamentală. Piața de capital a avut propriile ei povești negative endogene. Una dintre aceasta a fost insolvența Romcab Târgu Mureș (MCAB). Acțiunile producătorului de cabluri electrice s-au prăvălit la începutul anului pe fondul știrilor că banca americană de investiții Morgan Stanley a ieșit din acționariat și că societatea a ratat niște plăți înregistrate în Centrala Riscului de Credit de la BVB.
Vânzările agresive au fost confirmate de piață, când compania și-a solicitat insolvența, iar rezultatele anuale preliminare indicau în februarie pierderi catastrofale, de 178,23 milioane lei față de profitul net de 39,59 milioane lei raportat la 9 luni în 2016.
Suspendată de la tranzacționare de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) încă din februarie, Romcab a oferit de atunci raportările trimestriale numai cu întârziere, iar ultima dintre acestea indica pentru companie capitaluri negative. Investitorii par a-și fi pierdut încrederea în relansare, au suspiciuni de raportări false, dar și că acolo a fost derulată o schemă de fraudă a stocurilor („inventory fraud”).
Dintre companiile listate, au fost afectate negativ de insolvența Romcab producătorul de mase plastice Prodplast București (PPL), furnizor de granule de PVC, dar și Teraplast Bistrița (TRP), fabricant de tubulatură. Primul dintre emitenți chiar a indicat cazul Romcab drept o cauză a trecerii pe pierdere. Una de șoc s-a răsfrânt nu numai asupra furnizorilor de materie primă, dar și în aval către distribuitorii de cabluri, dintre care Proenerg SRL și-a solicitat insolvența încă din martie și pe segmentul asigurărilor corporative unde cel mai mare pierzător este Atradius.
„Băieții deștepți” din energie și „proștii” de pe bursă
Nu a fost singurul caz de contagiune care a afectat emitenți de la BVB. Un șoc din piața de energie din ianuarie, cu majorări furibunde ale prețurilor a determinat impasul unor „băieți deștepți” din această piață, nsolvemța unor traderi lovind în bilanțurile companiilor cu care erau contraparte. Electrica (EL) a trecut pe pierdere la primul trimestru după falimentul Arelco Power, nici până la final nereușind să repare cu totul bilanțul și preconizând cel mai mic profit de la listare.
„Pachetul de aur” de la BCR și minunea investitorilor activiști de la Zentiva
În afară de votarea dividendelor semnificative, adunările generale ale acționarilor de bilanț nu au fost neapărat tumultuoase. Mai mare miza a fost la SIF Oltenia (SIF5), unde Tudor Ciurezu și-a consolidat poziția în detrimentul contestatarilor de la ceea ce Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor, numea „grupul Veranda” de la numele mall-ului cu același nume din București, unde este un parteneriat de finanțare între entități ale omului de afaceri Florin Pogonaru și instituții din cadrul holdingului bancar austriac Erste.
Practic, în AGA, Ciurezu a împiedicat o „preluare ostilă” a SIF Oltenia din partea grupului băncilor, candidând pe o platormă care viza maximizarea valorii pachetului de 6% deținut de societate la BCR, iar nu vânzarea intempestivă a acestuia într-o eventuală ofertă a majoritarului Erste.
O altă AGA-șoc a fost la Zentiva România (SCD), cu acuzații de conflict de interese și deturnare a profiturilor către majoritarul Sanofi, dar și cu liderul majorității Liviu Dragnea, invocat ca bau-bau al multinaționalelor evazioniste. Minoritari cu dețineri totale reprezentând 10,45% din acțiuni de la fondurile administrate NN și fondul de investiții finalendez KJK Fund II SICAV-SIF au ridicat în AGA de bilanț probleme care țin de politicile prețurilor de transfer. Vânzarea prin majoritarul Sanofi, contracte de subînchiriere, detașarea forței de muncă și cheltuieli denunțate ca nereale erau indicate ca metode de deturnare a câștigurilor către grupul francez. „Faptul că multinaționalele ne fură profiturile în țara asta, eu, ca mic acționar la Zentiva, chiar observ chestia asta”, declara atunci Răzvan Lefter, reprezentant al finlandezilor de la KJK.
Invocarea de către acesta a șefului PSD Dragnea cu mesaj clar împotriva deturnării profiturilor de către multinaționale, a atras reacția ultimului chiar la o zi după publicarea articolului despre AGA de la Zentiva în Profit.ro. „Am citit în presă despre nemulțumirile acționarilor unor firme din România care sunt deținute de mari grupuri multinaționale”, scria Dragnea pe Facebook. „Ei se plâng de faptul că profiturile obținute aici sunt transferate, prin operațiuni fictive, către grupurile din afară care dețin pachetul majoritar. Scad astfel artificial și dividendele acționarilor minoritari din România, și taxele datorate către statul român. Susțin categoric orice investiție străină onestă în România! Dacă însă se recurge la operațiuni fictive, pentru a eluda plata taxelor în România, atunci cred că ANAF-ul și alte autorități ar trebui să intervină. Când se încalcă legea, instituțiile statului trebuie să acționeze la fel de ferm, indiferent de forța sau anvergura unei companii."
Rezultatul demersurilor acționarilor minoritari s-a văzut la finele acestui an, când Zentiva România, confruntată cu controale de la Fisc în cursul acestui an, potrivit unor informații obținute de Profit.ro, a decis să lanseze o ofertă publică de cumpărare a acțiunilor de c[re majoritari la un preț de 3,50 lei/acțiune, cu 40% peste prețul de piață de la momentul anunțului.
Oferte de răscumpărare, emisiuni de obligațiuni și o vânzare de acțiuni OMV Petrom de 400 milioane lei
O mare parte din dinamica anului bursier a fost dată în acest an și de ofertele publice de răscumpărare derulate de emitenți precum Fondul Proprietatea (FP), Banca Transilvania, Teraplast, SIF Banat Crișana (SIF1), SIF Moldova (SIF2), SIF Transilvania (SIF3), Artego Târgu Jiu (ARTE), Electroargeș Curtea de Argeș (ELGS) și Impact Developer & Contractor (IMP).
Compania imobiliară a folosit bursa și pentru emisiunea de obligațiuni. În 2 rânduri, Impact s-a finanțat prin emisiuni în euro, valoarea totală a sumelor atrase fiind de 24,52 milioane euro. A fost un an destul de bun pentru obligațiunile corporative, cel mai mare emitent fiind UniCredit Bank, cu 3 emisiuni în valoare totală de 610 milioane lei. S-au mai finanțat prin instrumente obligatare listate la BVB Vrancart Adjud (VNC), International Investment Bank (IIB) având sediul la Moscova, Bittnet Systems (BNET) și Superbet Betting & Gaming, ultimele 2 pe sistemul alternativ de tranzacționare.
Piața a fost folosită și de Fondul Proprietatea pentru o ofertă de vânzare accelerată în scopul obținerii de cash pentru propriile programe de răscumpărări. FP a vândut 2,56% în septembrie din acțiunile OMV Petrom (SNP) pentru aproape 400 milioane lei.
BVB rămas piață de frontieră. „Multă speranță și exagerare” față de promovarea la statutul de piață emergentă
În urma ofertei publice amintite, compania petrolieră românească a ajuns să aibă un free-float relevant astfel încât să fie una dintre societățile care se califică sub criteriile Morgan Stanley pentru acordarea bursei românești statutul de piață emergentă. O a 2-a societate listată în acest an a fost Digi, însă consensul este acela că agenția de evaluare financiară MSCI va aștepta să vină și un al 4-lea emitent care să atingă reperele cerute de capitalizare și free-float. Acela ar fi Hidroelectrica, însă chiar și managerul Fondului Proprietatea, una dintre entitățile din piață cele mai interesate de listare nu speră decât cel mai devreme ca acest moment să fie în luna iunie a anului următor.
De fapt, BVB nu s-a calificat nici măcar sub criteriile agenției FTSE Russell pentru primirea statutului de piață emergentă. La sfârșitul lunii septembrie compania cu sediul la Londra a lăsat bursa locală pe lista de așteptare, în periferia piețelor de capital la nivel global. Într-un interviu acordat Profit.ro, Greg Konieczny, cel care conduce Fondul de 7 ani afirma că a fost „multă speranță și exagerare” față de această promovare a României care nu se va putea face fără listarea Hidroelectrica.
În așteptarea „iadului de pe burse”, miliardarul Paul Singer vinde și câștigă la FP
Fondul Proprietatea a trecut în planul 2 al Bursei, fiind depășit nu numai de Banca Transilvania, dar în multe etape de tranzacționare chiar și de acțiuni precum BRD și Romgaz. Notabilă pentru FP a fost în acest an ieșirea parțială a fondurilor Elliott Management, cel mai mare investitor nerezident în piața românească de acțiuni. Manchester Securities, vehiculul financiar prin care miliardarul american Paul Singer a realizat plasamentele FP a vândut pe tot parcursul anului, cu pauze în care a permis refacerea capacității cumpărătorilor.
Cel care în piețele internaționale și-a câștigat reputația de „vultur” pentru cum câștigă bani din fructificarea creditului deteriorat achiziționat cu discount și-a redus participația la FP sub 15%, față de maximul de 21% înregistrat la finalul anului trecut. Este o marcare de profituri chiar și de peste 100% oarecum logică având în vedere randamentul și maturitatea investiției. Totodată, Singer este alimentat de sentimente negative față de piețele de acțiuni, așa cum reiese din notele sale periodice către investitori sau din luările de poziții de la conferințe. În această vară, el declara nici mai mult nici mai puțin decât că se așteaptă la dezlănțuirea iadului de pe burse.
2 fantome groaznice rămân să bântuie bursa
Contrar, așteptărilor lui Singer, indicii americani au bătut noi maxime în ultima parte a anului. Piața românească de capital nu s-a conectat la acest rally, fiind trasă în jos de povești de ordin intern. Prima dintre acestea o reprezintă posibilitatea desființării Pilonului 2 al pensiilor administrate privat cu contribuții obligatorii vehiculată în premieră de ministrul Finanțelor Publice Ionuț Mișa, dar ulterior infirmată de premierul Mihai Tudose și de liderul majorității parlamentare Dragnea.
Episodul respectiv de la sfârșitul lunii iunie a antrenat un puseu de vânzări agresive pe bursă. „Măcel!”, declara pentru Profit.ro atunci un broker, iar la finalul sesiunii, chiar după revenirea parțială, un investitor cu 20 de ani de experiență la BVB rezuma că a fost "prăpăd".
Faptul că guvernul a limitat contribuțiile la fondurile de pensii de la Pilonul 2, cel mai constant cumpărător de acțiuni de la BVB din ultimii ani, a făcut ca fantoma desființării acestora să planeze încă undeva deasupra bursei de la București, fapt și pentru care indicii s-au înscris pe o traiectorie descendentă și în toamnă. Nelămurită a rămas și chestiunea posibilității introducerii unei taxe unice de 0,5% pe activele bancare. Zvonul introdus din zona opoziției parlamentare a fost negat de guvernanți, dar existența modelului în Ungaria și Polonia lasă iarăși o umbră asupra pieței locale de capital.
Fuziunea BVB – Sibex, consumată în anonimat
În ultima parte a anului, piața s-a concentrat prin fuziunea celor 2 burse, prin absorbția Sibex de către BVB, proces aprobat încă de la AGA de bilanț. Operațiune care a captat imaginația investitorilor în anii de „boom” bursier de la jumătatea deceniului trecut, acum s-a consumat în anonimat, cu bursa de la Sibiu redusă în ultimii ani la nerelevanță, cu o activitate de tranzacționare chiar mai redusă decât pe unele „pool”-uri de forex. Singura poveste a fost aceea a mutării emitenților de pe ATS-ul de la Sibex pe piața AeRO fără ca aceștia să stea prea mult timp suspendați de la tranzacționare.
Polonezul Sobolewski a plecat, înlocuit la șefia executivă a BVB de Adrian Tănase, cel care a avut administrae fondurile de pensii ING și NN
BVB însăși s-a aflat într-un impas instituțional în a 2-a parte a anului, când a fost anulat chiar și Forumul Investitorilor Individuali. Deși se părea inițial că Ludwik Sobolewski, polonezul care deținea din 2013 șefia executivă a bursei nu va avea probleme să obțină un nou mandat de 4 ani, o sumă de întâmplări a condus ca acesta să-și piardă definitiv poziția.
Descompletarea în iunie a Consiliului de Administrație al BVB prin decesul lui Cristian Micu, a făcut ca raportul de forțe, până atunci înclinat în favoarea așa-numitului grup al băncilor, să ajungă într-un blocaj cu un raport de 4 la 4. Acesta este contextul în care tabăra brokerilor mici, catalizată de Dan Paul, a făcut imposibilă reînnoirea mandatului lui Sobolewski înainte de expirarea lui. Polonezul a plecat în septembrie, când i s-a și luat cartela. Și nu s-a mai întors. Candidatura sa a fost respinsă, motivația board-ului fiind aceea că el nu a putut concilia taberele, iar consensul era acela că BVB nu mai poate continua în disfuncționalitate încă 4 ani.
Bursa a pus capăt „experimentului polonez” și a mers pe mâna unui român, cineva care să cunoască foarte bine specificitățile pieței locale de capital. Cu experiență relevantă pe bursa locală, unde în ultimii 9 ani s-a aflat la administrarea banilor pensionarilor la fondurile ING și NN, Adrian Tănase nu a avut probleme să obțină câștig de cauză în board-ul BVB. Numirea sa la sfârșitul lunii noiembrie și pentru care încă nu a primit avizul ASF a fost, în general, bine primită de piață. Așteptările sunt ridicate față de noul mandat al directorului general de la BVB care începe în 2018.
Au dispărut brokeri
Viața nu e ușoară pe piața locală de capital care rămâne puțin ofertantă în ceea ce privește tranzacțiile de pe segmentul regular. Nu este e chip ca brokerii să trăiască din intermediere. Acesta este contextul în care au dispărut nume din piața brokerajului. Astfel, Intercapital Invest, una dintre cele mai vizibile societăți de intermediere de la BVB și-a transferat divizia de brokeraj la SSIF TradeVille. De asemenea, SSIF Romintrade din Brașov, unul dintre cei mai vechi intermediari a anunțat că se retrage din piață. Volumele slabe, costurile ridicate cu tranzacționarea și menținerea reglementărilor face tot mai grea rămânerea în piață pentru casele de brokeraj mici. Chiar și intermediarii mari se repliază. Raiffeisen Bank, al 3-lea broker de la BVB, cu tranzacții intermediate în valoare de 2,30 miliarde lei, a decis în decembrie să renunțe la activitatea de brokeraj de retail, menținându-și doar clienții premium pe care i-a transferat către Viena.
Rezultate divergente pentru companiile listate
Către finalul anului, piața nu s-a mișcat neapărat sincronizat. Acțiunile și-au urmat cursul și în funcție de rezultatele companiilor listate. În mare parte acestea au fost pozitive, dacă ne referim la emitenții vizibili, dar fluctuațiile la nivelul bilanțurilor au fost consistente. La 9 luni, raportările sunt divergente.
Astfel, dintre soeictățile care au avut rezultate în creștere enumerăm Banca Transilvania, BRD, AAGES, Romgaz, Nuclearelectrica, Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), Conpet, Bursa de Valori București (BVB), Alro Slatina (ALR), Alumil Rom Industry (ALU), Stirpm București (STIB), Antibiotice Iași (ATB), TMK Artrom (ART), Bermas Suceava (BRM), IAR Brașov (IARV), MedLife (M), Artego, Digi, Retrasib Sibiu (RTRA), Sphera, Farmaceutica Remedia Deva (RMAH), THR Marea Neagră (EFO), Turbomecanica (TBM), Altur Slatina (ALT).
Dimpotrivă, rezultate în scădere sau chiar pierderi au raportat companii precum Prodplast București, Electromagnetica, Comelf Bistrița (CMF), Șantierul Naval Orșova (SNO), Transelectrica, Electrica, Electroargeș, Prebet Aiud (PREB), Electroaparataj București (ELJ), Oil Terminal (OIL), Compa Sibiu (CMP), Socep Constanța (SOCP), Aerostar Bacău (ARS), Romcarbon Buzău (ROCE), Ves Sighișoara (VESY), UAMT Oradea (UAM).
