El a promis că va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a proteja infrastructura energetică rusă și că va accelera reparațiile la rafinăriile pe care Ucraina a reușit să le lovească, relatează BBC.
În Rusia, impactul atacurilor cu rachete și drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de la Moscova până la Marea Neagră și dincolo de aceasta, este evident de multă vreme: cozi la benzinări, raționalizarea combustibilului la scară largă și rafinării afectate.
Șoferilor din peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia, li s-a interzis să-și alimenteze rezervoarele, pentru a se acorda prioritate vehiculelor militare, scrie News.ro.
Însă gravitatea situației este atât de mare, încât a fost recunoscută în mod explicit pentru prima dată de președintele Vladimir Putin.
În weekend, președintele Rusiei a discutat criza cu înalți oficiali și directori din industria petrolieră. Iar în declarațiile sale publice, s-a arătat neobișnuit de sincer.
„Știți foarte bine că problemele persistă atât pentru șoferi, cât și pentru întreprinderi”, a spus el în cadrul întâlnirii. „Din păcate, încă mai există cozi la benzinării, iar găsirea tipului potrivit de benzină nu este întotdeauna ușoară.”
El a menționat, de asemenea, dificultățile cu care se confruntă sectorul agricol și a afirmat că recolta „depinde” de respectarea programului de aprovizionare cu combustibil.
Potrivit publicației independente ruse Mediazona, 56 de regiuni rusești aplică în prezent restricții privind combustibilul.
El a recunoscut că atacurile Ucrainei „creează, evident, probleme”: „În prezent, ne confruntăm cu o anumită penurie”, a spus el, „dar nu este una critică”.
El a promis că va crește producția de sisteme de apărare aeriană pentru a proteja infrastructura energetică rusă și că va accelera reparațiile la rafinăriile pe care Ucraina a reușit să le lovească.
În Crimeea, a recunoscut Putin, mai rămăseseră doar „rezerve pentru câteva zile” – dar a afirmat că este „încrezător” că în curând vor fi aduse mai multe cantități de combustibil.
Este neobișnuit ca Putin să fie atât de deschis în privința impactului atacurilor ucrainene și a consecințelor pentru poporul rus.
Însă, având în vedere amploarea penuriei de combustibil și gradul de conștientizare al opiniei publice, probabil că nu i-a rămas altă opțiune decât să recunoască realitatea, insistând totuși – ca de obicei – că efortul de război al Rusiei înregistrează progrese.
Această recunoaștere a dificultăților resimțite în Crimeea este deosebit de semnificativă, având în vedere importanța simbolică a peninsulei pentru mulți ruși – și pentru liderul de la Kremlin în special.
Ulterior, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, Putin a fost și mai deschis.
Putin a declarat că Rusia va continua să-și urmărească obiectivul militar de a cuceri în totalitate cele patru regiuni ucrainene din sud și est anexate în 2022, respingând ceea ce el a numit o nouă propunere a Ucrainei de a reduce ostilitățile în războiul care durează de mai bine de patru ani.
Într-un interviu acordat televiziunii ruse de stat, Putin a mai spus că Rusia trebuie să-și sporească capacitatea de apărare aeriană pentru a contracara atacurile intensificate cu drone ucrainene, îndreptate în principal împotriva industriei petroliere ruse.
El a dat asigurări că Rusia face față cu bine problemelor legate de aprovizionarea cu combustibil cauzate de atacurile ucrainene.
Totuși, ceva mai devreme duminică, Putin recunoscuse, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu miniștrii guvernului și alți oficiali, că atacurile au provocat penurii de combustibil în diverse regiuni rusești, dar a spus că Rusia le gestionează.
UCRAINA A PROPUS OPRIREA ATACURILOR PE LUNGĂ DISTANȚĂ
În interviul său televizat, Putin a anunțat că Ucraina a propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță ca un pas către pace. Moscova consideră însă această propunere drept un mijloc de a reduce presiunea asupra forțelor Kievului de-a lungul liniei de front de 1.250 km și asigură că nu se va lăsa distrasă de aceasta. „Este clar de ce se face această propunere, deoarece contraatacurile noastre adânc în teritoriul ucrainean sunt mult mai puternice, au un impact mai mare și sunt, sincer, mai distructive”, a spus Putin. „Având în vedere lipsa catastrofală de personal, Forțele Armate Ucrainene cred aparent că aceasta ar putea fi salvarea lor. Dar salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre”, a continuat liderul de la Kremlin.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a scris o scrisoare deschisă lui Putin în această lună, propunându-i o întâlnire față în față, pe care liderul rus a respins-o.
În interviul televizat, Putin a afirmat că atacurile ucrainene au scopul de a distrage atenția și forțele ruse de la îndeplinirea obiectivelor principale - „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, o referire la cele două regiuni din Donbas și la regiunile adiacente Zaporijia și Herson.
Putin a insistat de mult timp ca Ucraina să renunțe la pozițiile pe care le mai deține în regiunea Donețk din Donbas, ca o condiție esențială a oricărui acord de pace. La șapte luni după invazia din 2022, Rusia a anexat cele patru regiuni - regiunile Donețk și Luhansk din Donbas, precum și Herson și Zaporijia, pe care le controlează însă doar parțial.
CUM VREA PUTIN SĂ SE APERE DE ATACURILE CU DRONE ALE UCRAINEI
Referindu-se la campania Ucrainei cu drone de rază medie și lungă, Putin a declarat: „Prima sarcină este să intensificăm rapid și semnificativ producția acelor sisteme de apărare aeriană de care este cea mai mare nevoie”.
„Toate atacurile, indiferent unde lovesc infrastructura noastră, nu afectează absolut deloc situația de pe front, pe linia de contact de luptă”, a asigurat el.
Putin a declarat, pe de altă parte, că Rusia se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA pentru a pune capăt războiului și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, odată ce „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul va fi rezolvată.
El a părut să fie de acord cu comentariile făcute săptămâna trecută de secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu s-a ajuns la niciun acord formal în cadrul discuțiilor purtate de Putin în Alaska anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate unele propuneri ale SUA. „Nimeni nu a semnat nimic, dar am discutat despre anumite posibilități de a pune capăt conflictului din Ucraina”, a spus Putin.
Partea americană, a adăugat el, a solicitat compromisuri care, potrivit lui, erau cuprinse în propunerile prezentate de americani în cadrul negocierilor.
LUKAȘENKO, MEDIATOR?
În declarațiile sale, Putin a sugerat, de asemenea, că președintele belarus Aleksandr Lukașenko, cu care a purtat discuții timp de două zile în această săptămână, ar putea contribui la negocierile de pace.
El nu a făcut nicio referire la acuzațiile Ucrainei potrivit cărora Rusia ar încerca să implice și mai mult Belarusul în conflict.
Belarusul a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru lansarea invaziei rusești din februarie 2022 asupra Ucrainei, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă.
