' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Pauza de prânz pierde tot mai mult teren în programul angajaților din România, pe fondul volumului ridicat de muncă și al presiunii de a respecta termenele-limită. Potrivit celui de-al doilea raport Edenred privind obiceiurile angajaților în pauza de prânz, 8 din 10 angajați alocă mai puțin de 30 de minute mesei, față de 7 din 10 în anul precedent, iar 7 din 10 spun că nu își iau deloc pauza.
Peste 60% dintre respondenți indică volumul mare de muncă drept principalul motiv pentru care aleg să mănânce la birou, în fața calculatorului. Studiul arată însă și efectele unei pauze luate corespunzător: 65% dintre angajații care au petrecut o oră departe de birou spun că au revenit cu mai multă energie și o capacitate mai bună de concentrare. În plus, pentru 44% dintre participanți, interacțiunea cu colegii reprezintă unul dintre cele mai plăcute aspecte ale pauzei de prânz.
„Este vorba despre raportul privind obiceiurile angajaților în pauza de prânz. Este deja al doilea an în care derulăm acest studiu și avem astfel și rezultatele de anul trecut, care ne ajută să observăm și tendințele și cum evoluează obiceiurile angajaților. Ce am putut observa în studiul de anul acesta este că pauza de prânz se comprimă”, a declarat Lelia Mancaș, Director Marketing, Comunicare și CSR Edenred, la emisiunea „Profit Live”, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14.00.
Potrivit reprezentantei Edenred, rezultatele indică un ritm de muncă tot mai alert și o presiune crescută asupra angajaților, dar și o problemă de cultură organizațională. Existența unei pauze de o oră în regulamentul intern nu este suficientă dacă angajatorul nu încurajează efectiv folosirea acestui timp. În plus, responsabilitatea ține și de modul în care angajații își stabilesc limitele și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.
Datele studiului contrazic ideea că timpul suplimentar petrecut în fața calculatorului înseamnă automat productivitate mai mare. Angajații care își iau pauza declară că reușesc să își îndeplinească sarcinile mai repede și cu mai multă atenție în a doua parte a zilei, în timp ce lipsa deconectării le afectează concentrarea.
„Nu, tocmai. Ei ne spun că nu sunt mai productivi. Poate faptul că stau mai mult în fața calculatorului nu îi ajută să lucreze mai repede sau să se concentreze mai mult, din contră, iar cei care au declarat că își iau totuși pauza de prânz spun că îi ajută acest fapt ca în a doua parte a zilei să aibă o putere de concentrare mai mare și mai multă atenție, să își facă task-urile mai rapid și cu mai multă atenție”, afirmă Lelia Mancaș.
Studiul a fost realizat la nivel național, pe un eșantion de 3.000 de angajați cu vârste între 18 și 65 de ani, în special persoane care lucrează în birouri din orașele mari. Datele indică și diferențe generaționale: angajații tineri acordă o importanță mai mare echilibrului dintre viața profesională și cea personală, în timp ce cei cu experiență profesională mai îndelungată tind să aibă o relație diferită cu munca, influențată și de mentalitatea în care s-au format.
Această diferență se reflectă inclusiv în alegerile privind beneficiile extrasalariale. Tinerii preferă tot mai mult experiențele, vacanțele și activitățile culturale, în timp ce angajații mai în vârstă se orientează către beneficii precum pensiile și asigurările medicale.
„Degeaba avem în programul de funcționare sau în regulile interne ale unei companii că există o oră pauză de prânz, atâta vreme cât angajatorul nu face tot ceea ce ține de el astfel încât să inoculeze în comportamentul angajaților necesitatea acestei pauze de prânz. Și sunt lucruri foarte simple care pot fi făcute. Nu știu, blocarea calendarului într-un anumit interval orar”, explică reprezentanta Edenred.
În prezent, pentru mulți angajați, pauza de prânz înseamnă o gustare rapidă, consumată în fața calculatorului, printre e-mailuri și alte sarcini. O pauză de mai puțin de 30 de minute nu le permite, în multe cazuri, să părăsească biroul, să ajungă la un restaurant sau să comande mâncare și să o consume în liniște. Reprezentanta Edenred subliniază că problema nu este lipsa restaurantelor, a cantinelor sau a platformelor de food delivery, ci timpul insuficient și volumul de muncă.
„Angajații nu menționează că nu își iau pauza de prânz pentru că nu au unde să meargă să mănânce. Nu își iau pauza pentru că au un volum prea mare de muncă. Acesta este principalul motiv. Peste 60% dintre respondenți au indicat volumul de muncă drept motiv pentru care nu își iau pauza de prânz. Chiar dacă în unele companii poate nu există o cantină, angajații pot comanda prin platformele de food delivery, o opțiune foarte simplu de accesat. Cu siguranță, clădirile de birouri au și spații de tip kitchenette sau spații comune în care angajații se pot reuni și pot lua prânzul împreună.
Cum spuneam mai devreme, angajații menționează și beneficiul socializării. Le aduce bucurie faptul că petrec timp împreună cu colegii și pot discuta despre alte subiecte, care nu sunt neapărat legate de sarcinile zilnice. Acest lucru îi face să fie mai creativi, să găsească idei noi și să afle lucruri noi. Este și o formă de socializare. Până la urmă, suntem ființe sociale, iar interacțiunea cu ceilalți ne face bine”, afirmă aceasta.
Pe lângă efectele asupra concentrării și productivității, lipsa pauzelor are implicații și asupra sănătății fizice. Statul prelungit la birou, fără mișcare, poate contribui la apariția unor probleme de sănătate, inclusiv la nivelul coloanei vertebrale. În același timp, mâncatul în timp ce angajatul lucrează presupune împărțirea atenției între alimentație și sarcinile profesionale, fără beneficiile unei pauze reale.
„Poate impresia este că fac mai multe lucruri în același timp, adică și mănânc și am timp să-mi citesc un e-mail sau să mai răspund la ceva. Pe de altă parte, faptul că nu îți iei această pauză nu te ajută. Adică îți scade puterea de concentrare, îți scade nivelul de atenție și nu mai ești atât de productiv pe cât ai putea să fii dacă ți-ai luat acea pauză”, spune Lelia Mancaș.
Presiunea asupra angajaților este amplificată și de contextul economic incert. Comparativ cu anul precedent, respondenții studiului spun că volumul de muncă a crescut, iar temerile legate de siguranța locului de muncă pot determina angajații să lucreze mai mult și să renunțe inclusiv la pauze. În același timp, Edenred observă că tot mai multe companii acordă atenție stării de bine a angajaților prin programe interne și beneficii extrasalariale.
Printre exemple se numără cardurile culturale, care facilitează accesul la teatru și cinema, cardurile de vacanță, care încurajează petrecerea timpului liber în România, și beneficiile oferite sub formă de cadouri sau experiențe. Potrivit reprezentantei companiei, acestea pot încuraja angajații să aloce resurse unor activități personale pe care, în alte condiții, le-ar amâna în favoarea cheltuielilor curente.
Bugetele alocate de companii pentru beneficiile extrasalariale au crescut semnificativ. În 2026, acestea au ajuns la aproape 1.200 de lei, față de aproximativ 600 de lei în 2019. Mai mult, jumătate dintre companiile intervievate au declarat că intenționează să majoreze bugetele în următorul an, în timp ce un număr mai redus ia în calcul diminuarea acestora.
„Ce am văzut noi în 2026 este că bugetul alocat de companii beneficiilor extrasalariale s-a dublat față de 2019. A ajuns undeva la aproape 1.200 de lei, de la 600 de lei în 2019. Deci, categoric, există un interes din partea companiilor pentru starea de bine a angajaților”, afirmă Lelia Mancaș.
Beneficiile extrasalariale au devenit parte integrantă a pachetelor oferite la angajare, iar cardul de masă rămâne unul dintre cele mai cunoscute și preferate beneficii de către angajații din România. Potrivit datelor prezentate de reprezentanta Edenred, mai mult de jumătate dintre angajații chestionați spun că se bucură de beneficiile primite de la angajator, iar această satisfacție poate contribui la creșterea productivității.
O tendință importantă este trecerea de la pachete standardizate la bugete flexibile, din care angajații își pot selecta beneficiile în funcție de propriile nevoi. Platformele de beneficii, precum Benefit, permit diferențierea opțiunilor în funcție de vârstă, etapă de viață și preferințe. În timp ce angajații tineri alocă mai mulți bani vacanțelor și activităților culturale, generația baby boomers se orientează mai degrabă către pensii și asigurări de sănătate.
„Nu mai putem spune că există un beneficiu care este valabil pentru toată lumea, pentru că suntem diferiți fiecare dintre noi, adică într-o companie sunt angajați care sunt în diferite stadii din viață și au, bineînțeles, nevoi și dorințe diferite”, explică Lelia Mancaș.
