' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Harta-firmelor.ro a pornit de la o nevoie identificată în dezvoltarea SICAP.pro, un alt proiect dezvoltat de Alexandru Angelescu și anume accesul companiilor la informații relevante despre parteneri, concurență și piețele în care vor să activeze. Platforma funcționează ca un motor de căutare care permite verificarea istoricului unei firme, a acționarilor și administratorilor, dar și a relațiilor acesteia cu instituțiile publice.
Proiectul oferă gratuit informații agregate din mai multe baze de date publice și urmărește să simplifice verificările pe care companiile, jurnaliștii sau alți utilizatori ar trebui să le facă manual, în surse diferite.
„Harta firmelor este un motor de căutare al firmelor și al persoanelor din spatele firmelor, care îți permite să îți cunoști partenerii, concurența, să vezi cum lucrează ei inclusiv cu statul. Practic, o trasabilitate a unei firme de la momentul fondării și, înainte de asta, o trasabilitate a acționarilor și administratorilor. Practic, este un instrument de Know Your Customer, de anti-money laundering”, a declarat Alexandru Angelescu, fondator SICAP.pro și harta-firmelor.ro, la emisiunea Profit Live, realizată pe Prima News TV de Profit.ro, de luni până joi, de la ora 14:00.
Ideea platformei a apărut în contextul dezvoltării unui alt proiect, Sicap.ai, lansat în 2020 de Radu Ciocan, asociatul lui Alexandru Angelescu. În perioada pandemiei, acesta a construit un instrument prin care cetățenii să poată urmări mai ușor modul în care sunt cheltuiți banii publici, deși nu avea experiență anterioară în domeniul achizițiilor publice.
Cei doi fondatori au pornit însă de la o viziune mai amplă decât un simplu serviciu de notificări: dezvoltarea unui produs care să permită companiilor din Uniunea Europeană să participe mai ușor la achiziții publice în orice stat membru. Pentru a ajunge acolo, au identificat o problemă a pieței românești: numărul relativ redus al companiilor active în achiziții publice, estimat de Alexandru Angelescu la aproximativ 25.000.
„Am zis: bun, cum facem noi să aducem firme din România în zona de achiziții publice? Pentru că acest lucru clar ajută societatea. Unde există concurență mai mare, cu atât pot exista și soluții mai bune, iar lucrurile pot evolua mai rapid față de ritmul în care evoluează acum”, a explicat antreprenorul.
Pentru a atrage mai multe companii, fondatorii au identificat nevoia de acces la date despre parteneri, concurenți și piețe. Astfel a apărut harta-firmelor.ro, concepută inițial ca un proiect separat, dezvoltat printr-un spin-off din ecosistemul SICAP.pro.
În prezent, platforma integrează informații din mai multe surse publice: ANAF, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), Monitorul Oficial și sistemul electronic de achiziții publice. Datele includ situații financiare, informații despre TVA, statutul fiscal al companiilor, sedii, acționari și administratori, precum și modificările intervenite în structura firmelor de-a lungul timpului.
Istoricul modificărilor este construit inclusiv pe baza informațiilor publicate în Monitorul Oficial. În paralel, echipa lucrează la integrarea Registrului Național de Publicitate Mobiliară (RNPM), care permite identificarea expunerilor financiare ale companiilor, precum și la dezvoltarea unei componente dedicate persoanelor expuse public, declarațiilor de avere și declarațiilor de interese.
În cazul RNPM, informațiile urmărite vizează creditele și garanțiile înregistrate pentru companii, nu pentru persoane fizice, în condițiile limitărilor privind protecția datelor personale.
„Arhiva de garanții reale mobiliare. Și acolo vezi absolut toată expunerea pe care o are o companie din punctul de vedere al creditului. Fără persoane fizice. Doar companii. Persoanele fizice sunt separate. Din considerente GDPR nu se poate”, a precizat Angelescu.
O altă direcție de dezvoltare este corelarea informațiilor despre persoanele expuse public cu istoricul companiilor și contractele acestora cu statul. Instrumentul ar putea fi util inclusiv jurnaliștilor de investigație, în identificarea unor situații care justifică verificări suplimentare.
„Se poate naște, ca jurnalist de investigație, o suspiciune că ceva poate nu este în regulă în momentul în care ai o persoană care are o firmă. Ea a ieșit din acea firmă, a intrat poate soția sau altcineva și, după aceea, acea persoană câștigă o poziție politică într-o primărie sau într-o instituție. Nu este nimic greșit aici. Poate fi ceva greșit în momentul în care aceeași firmă câștigă contracte la aceeași instituție. Atunci se poate naște o suspiciune. Conflicte de interese și motive de a verifica”, a declarat acesta.
În ceea ce privește declarațiile de avere și de interese, platforma va utiliza informațiile istorice disponibile până în 2024, precum și declarațiile care continuă să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Actualizarea va depinde, așadar, de informațiile care rămân accesibile publicului.
„Noi lucrăm pe setul de date care a existat până în 2024, care este cel de pe integritate.eu, iar după aceea mergem pe cele care sunt publice pe site-urile instituțiilor. Noi lucrăm doar cu informații disponibile public. Noi luăm informațiile, le agregăm și le facem mai ușor de înțeles pentru oameni și pentru utilizatori”, a spus Angelescu.
Unul dintre elementele pe care fondatorii le consideră importante pentru diferențierea platformei este corelarea datelor financiare cu informațiile din achizițiile publice. Astfel, graficul financiar al unei companii, care include indicatori precum cifra de afaceri, profitul și datoriile, este completat cu două noi repere: valoarea contractelor câștigate din bani publici și valoarea celor executate.
O altă funcționalitate vizează certificatele constatatoare emise la finalul contractelor de achiziții publice. Acestea pot conține informații despre întârzieri în executarea contractelor și penalitățile aplicate, chiar și atunci când documentele au un caracter pozitiv.
Pentru o companie care analizează un potențial partener, asemenea informații pot conta în evaluarea riscului comercial.
„Un lucru de noutate este integrarea cu certificatele constatatoare din e-Licitație. La finalul unei licitații, firma care a executat contractul primește un așa-numit certificat constatator. El poate fi pozitiv sau negativ. Negativ, în general, este doar dacă se reziliază contractul sau nu se semnează. Restul sunt certificate pozitive.
Doar că acele certificate pozitive conțin niște mențiuni foarte elocvente. Și anume: și-a executat contractul cu întârziere de X luni și a primit penalități în sumă de, vă dau un exemplu, 100.000 de euro. Noi avem acele informații și le afișăm”, a explicat fondatorul platformei.
Deși accesul la informațiile de bază este gratuit, modelul de business va fi construit în jurul unor servicii suplimentare, cu valoare adăugată. Alexandru Angelescu spune că dezvoltarea platformei a fost accelerată de instrumentele de inteligență artificială și de experiența acumulată de ei în programare și achiziții publice.
Implementarea a durat aproximativ cinci luni, dintre care ultimele două au fost dedicate construirii celei mai mari părți a codului. Potrivit antreprenorului, echipa a utilizat aproximativ cinci abonamente la instrumente de inteligență artificială, care au rulat continuu, în paralel, inclusiv pe mai multe servere.
„Proiectul în sine, implementarea lui a durat circa cinci luni, dintre care ultimele două luni au fost cele mai importante, unde s-a construit aproximativ 90% din cod. El a fost construit, să zic așa, cu undeva la cinci abonamente, rulând în paralel sau pe rând, toate rulate la foc continuu, zi și noapte”, a afirmat Angelescu.
Acesta consideră că accesul tot mai facil la tehnologie schimbă inclusiv modul în care pot fi monetizate serviciile bazate pe informații publice. În opinia sa, simpla colectare și afișare a unor date care pot fi deja găsite în surse oficiale nu mai justifică întotdeauna perceperea unui tarif. Valoarea comercială trebuie să vină din prelucrarea informațiilor, automatizare și instrumente care economisesc timp.
„Perioada de a percepe un tarif pe lucruri care sunt expuse deja și lucruri care în momentul de față aproape oricine poate ajunge la ele este undeva, să zic așa, finală. Trebuie să inovezi și trebuie să aduci lucruri care să fie optimizate din punct de vedere al costului și lucruri care să fie utile”, a declarat acesta.
Un exemplu este funcționalitatea Analist, disponibilă jurnaliștilor care își creează un cont pe platformă și solicită acces pe baza unei dovezi a activității jurnalistice. Instrumentul permite adresarea unor întrebări în limbaj natural, precum cine se află în spatele unei companii sau dacă există legături între două firme, iar sistemul caută informațiile în întreaga bază de date.
„El caută absolut în toată baza noastră de date și îți spune direct, fără ca tu să mai stai să cauți, să faci acea muncă manuală. Asta este plusvaloarea care trebuie adăugată. Să simplificăm viața noastră de zi cu zi”, a explicat Angelescu.
Pe lângă accesul gratuit oferit jurnaliștilor, compania urmărește dezvoltarea unor soluții corporate și enterprise pentru organizațiile care au nevoie de verificări extinse, realizate de mai mulți angajați. Acestea ar putea include integrarea platformei în sistemele interne ale companiilor, în special în domenii precum evaluarea riscului financiar, verificările de tip Know Your Customer (KYC) și prevenirea spălării banilor (AML), inclusiv în sectorul bancar.
Există oportunități și în zona companiilor mai mici, care au nevoie să conecteze datele la propriile sisteme prin API-uri.
„Fiecare firmă are un mod de lucru sau fiecare utilizator este individual și atunci inteligența artificială a oferit posibilitatea ca ei să-și adapteze, să-și creeze propriile structuri de date și fluxuri de date, workflow-uri. Fiecare lucrează în felul lui și noi asta ne dorim: să dăm posibilitatea fiecărui om să fie performant, fiecărei firme să fie performantă în felul în care ea poate fi performantă. Nu s-o blocăm într-un sistem”, a declarat fondatorul.
În ceea ce privește infrastructura publică de date din România, Angelescu identifică interoperabilitatea instituțiilor drept principala problemă. Deși informațiile există în numeroase baze de date, acestea nu comunică suficient între ele, ceea ce îngreunează atât activitatea companiilor, cât și accesul cetățenilor la informații.
Pe de altă parte, antreprenorul consideră că România stă bine la capitolul transparenței datelor, comparativ cu alte state europene. Acesta a dat exemplul Germaniei, unde informațiile publice despre companii sunt mai limitate, în special pentru firmele cu o cifră de afaceri sub un anumit prag.
„România, ca transparență a datelor, este pe primele poziții în Uniunea Europeană din punctul său de vedere. Nu ca organizare a lor, ci ca existență a lor. De exemplu, în Germania, sub o anumită cifră de afaceri, nu afli nimic despre firma respectivă. Nu știi nici măcar ce cifră de afaceri a avut în anii anteriori”, a afirmat Angelescu.
Diferențele se observă și în zona achizițiilor publice. În opinia sa, România are un sistem mult mai transparent decât alte state europene, chiar dacă interfața și ușurința navigării pot fi îmbunătățite. În Italia, de exemplu, achizițiile publice sunt urmărite prin platforme regionale distincte, iar în Germania există sisteme separate la nivel local, federal și al landurilor. În plus, unele rezultate ale procedurilor de achiziție nu sunt publicate automat, ci pot fi obținute doar la cerere.
„Pe zona de achiziții publice, România are în momentul de față cea mai performantă și mai transparentă platformă de achiziții publice din întreaga Uniune Europeană. Absolut, este cea mai bună. S-a muncit și au făcut ceva cu adevărat util. Faptul că nu are cea mai bună interfață sau nu este cel mai ușor de navigat, asta este un lucru, aș putea spune, subiectiv. Unii se obișnuiesc, alții nu. Dar, ca date, suntem numărul unu în Europa la transparență”, a declarat Angelescu.
În opinia sa, prioritatea autorităților ar trebui să fie conectarea mai eficientă a bazelor de date și facilitarea schimbului de informații între instituții.
Pentru harta-firmelor.ro, următoarea etapă este dezvoltarea unor servicii de organizare și valorificare a acestor informații, astfel încât utilizatorii să poată obține mai ușor răspunsuri relevante pentru deciziile de business. Obiectivul este ca, în următorii 1-2 ani, platforma să dezvolte și servicii dedicate organizării datelor.
