Emoțiile reprezintă reacții generate de modul în care oamenii interpretează situațiile prin care trec, iar acestea influențează atât activitatea creierului, cât și funcționarea întregului organism, a explicat Mihaela Ciobanu, psiholog.
„Emoțiile sunt și bune, sunt și mai puțin bune. Dar ele sunt niște reacții. S-a constatat că emoțiile apar din gânduri, adică din minte. Apare gândul, gândul produce reacția, emoția. Emoția produce modificarea în creier, iar creierul aduce modificări în corp”, a declarat Mihaela Ciobanu, psiholog.
Potrivit acesteia, nu există un răspuns universal privind blocarea sau exprimarea emoțiilor, deoarece fiecare situație trebuie analizată în funcție de context.
„Sunt situații în care a bloca emoția presupune a-ți oferi o ieșire dintr-o situație dificilă. Sunt și situații în care a lăsa emoția să se manifeste aduce un plus de valoare. Dacă, în momentul în care ea apare, nu există condițiile potrivite pentru a o exprima, este de dorit să revenim ulterior asupra ei”, a spus psihologul.
Mihaela Ciobanu a explicat că oamenii își invalidează frecvent emoțiile atunci când pun permanent pe primul plan responsabilitățile profesionale sau familiale, ignorând ceea ce simt.
Același mecanism apare și în mediul profesional, atunci când angajații își depășesc limitele pentru a obține promovări, dar aleg să ignore emoțiile generate de conflicte sau presiuni. De asemenea, copiii care sunt ridiculizați ajung adesea să își ascundă emoțiile ca mecanism de apărare.
Raluca Diclu, medic și terapeut, a afirmat că, din perspectiva abordării sale terapeutice, în spatele fiecărei boli există o cauză emoțională, iar diferența dintre afecțiunile acute și cele cronice este dată de repetarea și intensitatea conflictelor emoționale.
„Cunoașterea mea actuală vorbește despre faptul că în spatele fiecărei boli stă o cauză emoțională. Diferența între o boală acută și una cronică o face tiparul. Cu cât persoana stă mai mult în acel conflict și îl hrănește zilnic, cu atât somatizarea poate deveni mai gravă”, a declarat Raluca Diclu, medic și terapeut, instructor ThetaHealing.
Ea a dat ca exemplu afecțiunile gastrice, despre care spune că pot apărea atunci când o persoană percepe în mod repetat că nu poate „digera” anumite situații din viață.
„Când o persoană percepe conflictual acele situații din viața ei iar și iar, că nu le poate digera, lucrurile se cronicizează. De la o durere izolată de stomac se poate ajunge la gastrită, ulcer, inclusiv la cancer gastric. Diferența o face durata și intensitatea conflictului emoțional”, a afirmat aceasta.
În opinia sa, procesarea emoțiilor trebuie însoțită de schimbarea tiparelor de gândire care generează aceleași reacții repetitiv.
„Omul are nevoie să-și schimbe identitatea care a creat boala. Schimbând tiparul din subconștient care îl face să perceapă conflictual anumite situații, nu va mai percepe la fel și asta îl poate ajuta să-și recapete sănătatea”, a spus Raluca Diclu.
Referitor la controlul emoțional, Mihaela Ciobanu consideră că acesta este deseori înțeles greșit și confundat cu ascunderea emoțiilor.
„Controlul emoției înseamnă cunoașterea emoției și validarea ei. Dacă în momentul în care resimt o emoție puternică nu o pot manifesta pentru că nu îmi permite cadrul, este important să revin ulterior asupra ei, să înțeleg ce s-a întâmplat și să găsesc o cale mai bună de rezolvare”, a explicat psihologul.
Ea a atras atenția și asupra modului în care părinții transmit copiilor modele greșite de gestionare a emoțiilor.
„Când copilul întreabă: «Mami, ești supărată?», iar părintele răspunde «Nu, n-am nimic», deși este evident contrariul, acesta nu este control emoțional. Este doar un fel de-a v-ați ascunselea cu emoțiile”, a spus Mihaela Ciobanu.
În schimb, varianta sănătoasă este validarea sinceră a emoției, fără a încărca copilul cu responsabilitatea acesteia.
„Modelul corect este: «Mami este supărată acum, dar nu este din cauza ta. Este o altă situație și tu poți să-ți vezi liniștit de joacă. Mami se liniștește și apoi vine la tine»”, a explicat psihologul.
Raluca Diclu a prezentat și principiile metodei ThetaHealing, pe care o utilizează în programele sale individuale și de grup.
„ThetaHealing este metoda prin care mă conectez cu oamenii în programele mele de vindecare. Prin această terapie facem curat, dăm foiță după foiță la o parte, astfel încât să ne reconectăm cu resursele interioare care ne aduc echilibru emoțional și, odată cu acesta, sănătatea”, a declarat ea.
Potrivit acesteia, lucrul în grup oferă participanților posibilitatea de a împărtăși experiențe similare și de a beneficia de ghidare adaptată propriilor nevoi.
Mihaela Ciobanu spune că cele mai frecvente probleme cu care ajung oamenii în psihoterapie sunt tulburările de somn, dificultățile de comunicare și relaționare, precum și durerile recurente fără o cauză medicală demonstrată.
„Foarte multe persoane care solicită servicii psihoterapeutice acuză tulburări de somn, dificultăți de relaționare și comunicare, dar și dureri care revin frecvent, fără o cauză medicală dovedită. Dureri de cap, senzații de apăsare în piept, abdomen, ceafă sau spate sunt doar câteva exemple”, a afirmat aceasta.
Raluca Diclu a explicat că diferite conflicte emoționale pot fi asociate, în abordarea psihosomatică pe care o practică, cu diferite organe.
„La inimă se somatizează copleșirea. Sentimentul că este prea mult, că nu mai pot duce, că fac lucruri împotriva voinței mele. Când vorbim despre durerea de cap, conflictul este de autodevalorizare intelectuală”, a spus terapeutul.
La final, Mihaela Ciobanu a recomandat două exerciții simple pentru gestionarea emoțiilor: bilanțul de final de zi și jurnalul emoțional.
„Înainte de culcare, să ne oprim câteva minute și să vedem cu ce ne-am confruntat peste zi, cum ne-am simțit și ce ne-a produs acele emoții. Este o ventilare emoțională prin care ajungem să ne înțelegem și să ne împăcăm cu noi înșine. La fel de util este jurnalul emoțional, pentru că, în timp, putem identifica tiparele care generează aceleași reacții. Conștientizarea este o primă cale către vindecarea emoțională”, a concluzionat psihologul.
