Guvernul aprobă, miercuri, prima rectificare bugetară din 2016, în principal pentru a suplimenta cheltuielile cu salariile și cu pensiile care urcă, astfel, la un nivel apropiat celui de dinaintea declanșării crizei financiare în România, din urmă cu șapte ani. Explicația, și atunci, și acum, este creșterea PIB, fără să fie luat în calcul scenariul, demonstrat atunci, foarte posibil și acum, al încetinirii sau prăbușirii economiei.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
Saltul cheltuielilor cu salariile de la începutul anului este repetat la rectificarea bugetară pe care o aprobă, miercuri, Guvernul. Cheltuielile de personal vor ajunge, la sfârșitul acestui an, la 7,8% din PIB, însemnând 58,7 miliarde lei. Evident, procentul este calculat la un PIB a cărui valoare a fost reestimată pozitiv cu 10,4 miliarde lei față de prognoza pe care s-a fundamentat bugetul la sfârșitul lui 2015.
La rândul lor, cheltuielile cu pensiile sunt suplimentate cu 1,3 miliarde lei. Deja la jumătatea anului, execuția indică o majorare cu 10,7% a cheltuielilor de personal față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 8% la pensii. Cele două capitole bugetare înseamnă circa 60% din totalul cheltuielilor anuale, iar rigiditatea lor – însemnând că nu pot fi reduse decât în condiții excepționale, cum a fost tăierea de 25% din 2010 - va apăsa în anii următorii pe deficitul bugetar. Deja Consiliul Fiscal estimează o depășire a țintei de 2,9% din PIB, chiar din acest an, cu riscul declanșării unei proceduri de deficit excesiv.
CITEȘTE ȘI Consiliul Fiscal: Guvernul încalcă iar legea responsabilității fiscale prin majorarea cheltuielilor la rectificare Evoluția cheltuielilor cu salariile și pensiile din ultimul deceniu arată că acestea au avut principalul impact asupra deficitului bugetar, în vreme ce încasările bugetului, în special cele fiscale (din taxe și impozite), au fost aproape neschimbate.
De exemplu în 2007, cheltuielile de personal erau de 6,5% din PIB, în 2008 au urcat la 9,2% (în condițiile unei creșteri economice de circa 8%), iar în 2009, la 9,2%, ca în 2010 să scadă la 8,4%. În același timp, cheltuielile cu asistența socială au sărit de la 9,8% din PIB în 2007, la 10,4% în 2008, 12,7% în 2009, 13,4% în 2010 și au coborât la 11,5% în 2011. Profit.ro a scris în detaliu despre situația bugetului, la sfârșitul anului trecut:
CITEȘTE ȘI Bugetul pe 2016 pune același pariu pe creșterea economiei, pierdut înainte de criză, ca să justifice salariile și pensiile majorate Din 2013, cheltuielile salariale au reînceput să crească, odată cu recuperarea tăierilor din perioada crizei, iar în acest an ajung la 7,8% din PIB.
Rectificarea bugetară se bazează pe creșterea economică, așa cum a fost fundamentat și bugetul pentru 2016, la sfârșitul anului trecut, când actualul guvern a preluat toate majorările decise de Parlament, fără a le pune în analiză. Însă creșterea economiei nu este garantată, dimpotrivă, în orice moment contextul global se poate schimba, iar cheltuielile vor fi foarte de greu de susținut.
În 2008, de exemplu, când Guvernul și Parlamentul se întreceau să aprobe majorări peste majorări, ministrul Finanțelor de la acea dată, Varujan Vosganian, argumenta deciziile cu impresionanta creștere economică. În ultimele luni ale acelui an, semnele dezastrului apăreau, iar deficitul începea să se umfle peste 3% din PIB.
În 2009, în ciuda evidențelor, problemele au fost parțial recunoscute de Guvernul Boc, care se pregătea de alegerile prezidențiale pe care urma să le și câștige Traian Băsescu. Dar în ianuarie 2010, Fondul Monetar Internațional era la București, iar în luna mai erau anunțate reduceri de pensii și salarii, taxe mărite și împrumuturi de multe miliarde de euro.
