Rata anuală a inflației a ajuns la sfârșitul anului 2021 la 8,2%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Scumpirea energiei a jucat un rol important, dar și inflația de bază a crescut peste așteptări. Prețurile de consum ar putea ajunge la o rată de creștere de două cifre în primăvară fără măsurile administrative pentru stăvilirea prețurilor la electricitate și gaze, avertizează acum ING Bank.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Banca centrală estima inflația la 7,5% la finele anului, în timp ce consensul analiștilor chestionați de Bloomberg era pentru o rată de 7,9%, ușor mai mare față de cea de 7,8% din noiembrie. Datele de la Statistică arată o creștere mai mare a prețurilor la energie, care pe tot anul trecut s-a scumpit cu 28%.
”Este deja evident că transmisia prețurilor la energie în restul economie este în plină derulare și că, fără măsuri administrative care să atenueze impactul, o rată a inflației de 10% în al doilea trimestru nu este o posibilitate îndepărtată”, avertizează Valentin Tătaru, economist șef al ING România.
Guvernul discută reducerea TVA de la 19% la 5% începând cu aprilie pentru electricitate, dar și alte scheme pentru agricultură și industria alimentară. În aprilie ar urma să expire măsurile curente de compensare și plafonare a facturilor – care după noile scumpiri la curent și gaze din decembrie nu au avut efectul scontat. O reducere a TVA ar putea avea un impact de 1-2 puncte procentuale în rata inflației anuale, estimează ING.
Rata inflației de bază, care este urmărită mai atent de banca centrală, a crescut de la 4,3% în noiembrie la 4,7% în decembrie, și a ieșit și mai mult din ținta BNR de 1,5-3,5%, ceea ce arată presiuni inflaționiste mai ridicate în economie. Practic, toate prețurile, cu excepția celor la biletele de avion, au crescut anul trecut.
Evoluția a determinat BCR să crească prognoza de inflație pentru finale anului viitor de la 4,6 la 4,8% - perspectivă care ia în calcul măsuri guvernamentale care să se vadă în facturi.
”BNR probabil va rămâne pe traiectoria creșterii graduale a ratelor”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Dobânda cheie ar urma să ajungă de la 2% la 3% la jumătatea anului, în timp ce rata Lombard ar urma să ajungă la 4% și să fie principalul reper în condițiile în care BNR va redeveni creditor net al sistemului bancar, arată Dascălu.
”Balanța riscurilor este clar în sus pentru perspectiva ratelor, mai ales dacă presiunile de depreciere a leului se intensifică în condițiile în care piața se va teme că banca centrală rămâne în urmă cu lupta împotriva inflației”, adaugă economistul BCR.
ING a pus prognoza de inflație medie de 7,2% pentru acest an în așteptare până măsurile administrative vor fi clarificate.
”În ceea ce privește reacția băncii centrale, cifra de azi cu siguranță nu arată bine, dar ca de obicei BNR se va uita dincolo de ciclul de inflație. Măsurile administrative în discuție ar putea fi motivul de a nu împinge creșteri mai mari de dobânzi. Totuși, având în vedere evoluțiile regionale și inflația de bază mai ridicată, credem că 3% este minimul la care rata cheie va ajunge în acest an”, arată Tătaru.
Prognoza cea mai recentă a BNR arată că inflația va ajunge la 5,9% la finele anului, după un vârf de 8,6% la jumătatea anului. Datele vor fi însă revizuite în sus, cel puțin cele pe termen scurt, în raportul din februarie.
