În afară de impactul negativ direct asupra instituțiilor de credit, noua taxă pe activele bancare, prin faptul că leagă modalitatea de calcul de indicele de dobândă ROBOR, va aduce și efecte adverse nedorite de autorii ordonanței de urgență promovată în decembrie. Mecanismele de transmitere a politicii monetare vor fi afectate, iar investitorii nerezidenți care intră pe leu pentru a fructifica diferențialul pozitiv de dobândă riscă să plece, determinând deprecierea monedei naționale, avertizează analistul financiar Călin Rechea. „Ajungi să dai peste cap și mai multe chestii.”
Guvernul a motivat introducerea taxei pe activele bancare calculate în funcție de rata Robor prin nevoia de a descuraja băncile să crească acest indicator, pentru a feri populația de scumpiri la credite. Coerența unei astfel de argumentări a fost pusă sub semnul întrebării de guvernatorul BNR, care a arătat că Guvernul poate remedia oricând, simplu, problemele legăturii dintre Robor și ratele la credite ale persoanelor fizice, eliminând-o pur și simplu din ordonanța de urgență care a impus-o în 2010. Isărescu va face mai multe propuneri Finanțelor în privința taxei pe active în Comitetul de Supraveghere Macroprudențială pe care-l va convoca în sesiune extraordinară, după ce BNR va aprofunda efectele ordonanței.
Deficitul de investiții rămâne semnificativ în România, în ciuda creșterii puternice din ultimii ani, care a fost determinată însă în principal de consum. Activitatea de investiții rămâne una dintre cele mai scăzute din UE: doar 68 % dintre firme au investit în ultimul exercițiu financiar, comparativ cu 87 % la nivelul UE, arată sondajul anual realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI).
Banca Națională urmărește îndeaproape și cu atenție rezolvarea neînțelegerilor dintre bănci și clienți, a transmis guvernatorul Mugur Isărescu la Profit Financial.forum, avertizând însă ca soluțiile de ordin legislativ să nu fie hazardate în această privință.
Problema convergenței reale necesare pentru aderarea României la Zona Euro nu ar trebui abordată ca o cursă cursă în care cel mai rapid ritm este și cel mai potrivit, a arătat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în discursul ținut luni, la Viena, la Conferința privind integrarea economică europeană 2018. În opinia sa, concurentul care își dozează bine efortul (un maratonist mai degrabă decât un sprinter) este cel care poate profita de majoritatea beneficiilor potențiale, evitând în același timp asumarea unor riscuri excesive. “Lucrurile stau cam ca în fabula despre întrecerea dintre broasca țestoasă și iepure, întrecere care știm cu toții cum s-a încheiat…”, a spus Isărescu.
Salariile ar trebui să crească odată cu productivitatea, o consecință dramatică fiind ca acestea să fie majorate de către politicieni, și nu prin forța pieței, a declarat, joi, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), în cadrul unei conferințe de specialitate.
Toate cele 104 tone de aur ale României au fost reverificate fizic. Banca Națională a României a finalizat atât auditul intern, pentru tezaurul din țară, care include numeroase monede, cât și pe cel extern, pentru lingourile depozitate la Banca Angliei.
Producătorul de materiale de construcții Soceram din Câmpina, controlat de Mihai Anastasescu, va solicita oferte de la bănci și societăți de leasing cu intenția de a semna pentru credite, scrisori de garanție bancară și operațiuni de leasing în valoare de până la 22 milioane euro, pentru perioada iunie 2018-mai 2019.
Românii care au plecat la muncă în străinătate au trimis bani în țară inclusiv pentru a face investiții și pentru a demara mici afaceri, din patriotism sau din aspirația de a reveni cândva în țară, a afirmat vineri guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul conferinței cu tema ,,Migrația și antreprenoriatul - o valoare semnificativă".
România a sărit, în ultimii ani, dintr-o extremă în alta în privința finanțărilor, de la “secetă” în anii 90, la o inundație de bani după intrarea în Nato, și de la o exuberanță a creditării, din fonduri atrase, mult peste resursele atrase din depozite, înainte de criză, la situația din prezent în care economisirea este mult prea mare față de creditare, a arătat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a făcut publice vineri scrisorile dintre el și guvernatorul BNR Mugur Isărescu pe tema situației economice din România
Senatul a respins, joi, proiectul de lege prin care companiile cu cifră de afaceri anuală mai mică de 100 milioane euro, cu excepția celor din București și Ilfov, care încasează venituri din exportul bunurilor realizate prin activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, ar putea beneficia de la 1 ianuarie 2019 de o cotă de impozit pe profit redusă, de doar 5%, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii încasărilor din exporturi în totalul veniturilor.
“În legătură cu fermitatea politicii monetare... suntem între ciocan și nicovală. Unii ne-au acuzat că nu am fost foarte fermi, alții că am dat la început de an cu capul ca berbecul în creșterea economică prin majorări de dobândă. În contextul dat, credem că reacția noastră a fost proporțională cu riscurile care ne amenință și că va da roade”, spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la dezbaterea despre inflație din Comisia Economică a Senatului. El împărtășește însă multe îngrijorări.
BNR se așteaptă ca rata lunară a inflației din martie să fie similară celei din februarie, de 0,3%, și ca inflația să vină “încet-încet în jos”, spre finalul anului, potrivit guvernatorului Mugur Isărescu.
Banca Națională a României (BNR) a fost obligată să majoreze de două ori dobânda de politică monetară din cauza creșterii accelerate a inflației, cu efecte ample asupra mediului economic, în condițiile în care deficitul de cont curent și deficitul bugetar au crescut mai mult decât în țările din regiune, iar presiunea pe deprecierea monedei naționale a fost semnificativă, a afirmat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul ședinței Comisiei economice, industrii și servicii a Senatului, având ca temă ”Evoluția inflației și implicațiile pentru economia României”.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, va merge joi, 29 martie, la dezbaterile Comisiei Economice din Senat. Șeful băncii centrale a acceptat invitația transmisă în urmă cu trei săptămâni de președintele Comisiei, Florin Cîțu, de a participa la o discuție despre evoluța inflației și implicațiile acesteia pentru economie. Este de așteptat ca dezbaterile să atingă și alte teme de actualitate, în condițiile în care mai multe proiecte cu impact asupra sectorului financiar-bancar au avansat în procesul legislativ.
Educația financiară are un rol important la nivel național, în condițiile în care populației României are un nivel foarte scăzut al educației financiare, iar creditele pot fi percepute ca fiind donații pentru că debitorii nu le-au înțeles, a afirmat vineri guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la conferința cu tema „Incluziunea financiară – de la vorbe la fapte”, organizată în cadrul proiectului internațional „Global Money Week”.
România nu se poate dezlipi de restul țărilor europene și să ofere dobânzi peste rata inflației, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Oficialul BNR transmite bancherilor să crească dobânzile la depozitele populației înainte să ceară de la BNR îngustarea coridorului din jurul dobânzii cheie sau operațiuni de sterilizare.
Rata ROBOR la 3 luni va urma în perioada următoare creșterea dobânzii cheie cu 0,25 puncte procentuale anunțată astăzi de BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu. Acesta încearcă să minimizeze efectele unei astfel de evoluții, pe care o califică drept marginală în raport cu ratele istorice.
Banca Națională a României vrea ca creșterile de prețuri din ultima perioadă să nu se transmită în anticipațiile publicului, în contextul în care rata anuală a inflației va ieși din intervalul țintit de BNR în perioada următoare. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală se bate cu inflația și că lupta nu va fi una de lungă durată, ci până spre sfârșitul anului.
O măsură similară a fost adoptată în urmă cu peste 18 ani, în decembrie 1999, de Guvernul condus atunci de Mugur Isărescu, acftualul guvernator BNR, și în care ministru de Finanțe era Decebal Traian Remeș. Atunci, cota generală de impozit pe profit a fost redusă de la 40% la 25%, iar cea datorată pentru partea din profit aferentă activității de export a fost stabilită la doar 5%.
Ciprian Dascălu, economist-șef la ING Bank România, spune că, în modelele sale, leul nu apare nici supraevaluat, nici subevaluat față de alte monede din regiune. Anticiparea este pentru tranzacționarea într-un coridor nou de 4,60-4,70 lei pentru un euro, în acord cu niveluri de confort țintite de BNR.
Primul ministru Mihai Tudose a declarant că vrea osă aibă o întâlnire cu guvernatoul BNR Mugur Isărescu, după ce a văzut că banca central nu își asumă o serie de declarații ale unor oficiali ai instituției. “M-am săturat ca niște oameni de pe acolo să arunce în aer tot felul de lucruri și când îi întrebi, au vorbit în nume personal. Păi, du-te, frate, acasă, dacă tot ești persoană fizică!”.
Clădirea se află pe lista oficială a monumentelor istorice a Ministerului Culturii, însă ministerul a transmis Primăriei că nu intenționează să-și exercite dreptul de preemțiune la cumpărare. Potrivit legislației în vigoare, în astfel de situații, dreptul de preemțiune se transferă autorităților locale, în cazul de față PMB.
În general, când vin bancherii să spună că leul se va devaloriza încă și mai mult, este cazul să devenim suspicioși. Prognozele valoroase, în lumea financiară, nu se dau gratis. Nu este exclus chiar ca, de aici încolo, tendința de slăbire a monedei naționale în raport cu principalele valute să se atenueze, să se oprească sau chiar să se inverseze temporar. Dar și dacă nu ar fi așa, cât trebuie să ne îngrijoreze actuala depreciere?