Comisia Europeană a înrăutățit prognozele de creștere economică pentru zona euro și Uniunea Europeană în 2023 și 2024, citând activitatea moderată din prima jumătate a anului și prețurile “ridicate și încă în creștere” pentru majoritatea bunurilor și serviciilor, care afectează consumul privat. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, este așteptată să scadă în acest an, după performanțe sub estimări în primele șase luni.
Germania a ieșit din recesiune în al doilea trimestru, dar PIB-ul a stagnat, existând încă semne de întrebare cu privire la sănătatea celei mai mari economii europene.
Economiștii OTP Bank anticipează o încetinire a creșterii economice în acest an, pe fondul scăderii consumului. România va evita însă o recesiune tehnică și așteptările sunt și că economiile avansate vor rămâne pe creștere în acest an, chiar dacă aceasta va fi una redusă. Inflația mai mică va determina BNR să reducă dobânzile începând cu jumătatea anului și chiar să o facă substanțial până în iarnă, în condițiile în care creditarea a intrat pe o pantă descendentă, remarcă analiștii băncii ungare. Criza bancară din SUA, extinsă în Elveția, ar putea fi un factor de risc pentru regiune. Din riscurile interne, cum ar fi pericolul ca unele sume din PNRR să nu fie primite din cauza eșecului reformării sistemului pensiilor speciale, analiștii OTP cred că impactul va fi relativ redus și nu se poate compara cu ceea ce sa întâmplat Ungariei.
Economia germană s-a contractat în mod neașteptat în trimestrul al patrulea, conform datelor publicate luni, semn că cea mai mare economie europeană ar putea intra până la urmă în recesiune, deși probabil una mai puțin severă comparativ cu temerile inițiale.
Economiștii de la Goldman Sachs nu mai prognozează o recesiune în zona euro, după ce economia s-a dovedit mai rezistentă pe finalul anului 2022, prețul gazelor naturale a scăzut brusc, iar China a renunțat la restricțiile Covid-19 mai devreme decât era anticipat.
Economia germană a crescut în trimestrul al treilea mai mult decât sugerau cifrele preliminare, datorită consumului privat, ceea ce alimentează speranțele că recesiunea care se apropie nu va lovi atât de puternic precum se credea inițial.
Divizia de cercetare a Băncii Comerciale Române a redus substanțial prognoza de creștere economică pentru anul în curs și pentru următorul, după ce Institutul Național de Statistică a venit cu o nouă revizuire amplă a datelor de creștere din trimestrele anterioare. Economistul șef al BCR arată că datele cu frecvență ridicată sunt în contradicție cu creșterea oficială a economiei din trimestrul al treilea.
Economia a continuat să crească în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu trimestrul al doilea, dar dinamica foarte ridicată din prima jumătate a anului a fost recalculată de Institutul Național de Statistică, care a venit din nou cu revizuiri foarte mari ale datelor, care vor surprinde iar economiștii. Dinamica a frânat în termeni anuali, pe seria brută, deși era așteptată o accelerare.
Economia germană, cea mai mare din UE, a crescut în mod neașteptat în trimestrul al treilea, amânând o recesiune la care analiștii se așteaptă în continuare din cauza inflației în creștere și a crizei energetice.
Estimarea Băncii Mondiale de a avea un plus de 0,5% creștere economică la nivel global este o chestiune extrem de inconfortabilă, având în vedere cât de mare este marja de incertitudine și cât de aproape este ca această creștere economică să ajungă la 0 și, deci, să existe o recesiune, a spus, la PROFIT NEWS TV, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
PIB-ul Franței s-a contractat în august pentru prima dată în ultimul an și jumătate, a doua mare economie din UE alăturându-se astfel Germaniei, unde economia a scăzut pentru a doua lună la rând, potrivit unui indice puternic corelat cu evoluția PIB. Cele mai mari economii europene sunt afectate de inflația record și de creșterea incertitudinii cauzate de războiul din Ucraina.
Banca Națională a României se așteaptă la mai multe trimestre de scădere economică și la creșterea inflației în cazul în care Rusia oprește exporturile de bunuri energetice către țările europene. Petrolul și gazele naturale ar urma să se scumpească drastic, ultimele urmând să fie raționalizate.
Miliardarul american Elon Musk, CEO-ul Tesla, crede că o recesiune în SUA este foarte probabilă în viitorul apropiat, potrivit Bloomberg.
Dan Bucșa, economistul șef al UniCredit Bank pentru regiunea Europei Centrale și de Est, scrie că Institutul Național de Statistică a ajuns să raporteze creșterea mare a economiei în trimestrul unu din acest an, care a depășit cu mult toate estimările analiștilor, prin scăderea deflatorului (inflației din economie) la un nivel care contrazice evoluțiile de preț cunoscute de toată lumea. Cu o economie care performează pe hârtie peste așteptări Guvernul poate justifica taxe mai mari asupra sectorului privat și creșterea de salarii și angajări la stat, precum și investiții ”cu dedicație”, arată economistul UniCredit.
Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piața locală după active, estimează că, cel mai probabil, inflația va depăși 12% în următoarea perioadă, deși prognozele lor inițiale indicau un vârf cuprins între 11 și 12%.
Piața de criptomonede atrage tot mai mulți investitori români, Bitcoin fiind în continuare favorizat, urmat de monede precum Dogecoin sau Ethereum. Sectorul energetic este, de asemenea, în atenția investitorilor, în timp ce metalele prețioase pierd teren.
Abia ieșită din criza COVID-19, Europa riscă să reintre în recesiune. Doar că de această dată și cu o inflație ce s-ar putea dovedi foarte greu de gestionat.
Temerile privind o posibilă stagflație sunt tot mai mari, însă nefondate, potrivit lui Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România. Cel puțin pentru următoarea perioadă. Nici măcar o recesiune economică nu se întrevede momentan.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Cu o inflație în continuă creștere și prețuri tot mai mari, mai ales la energie și gaze, recesiunea economică pare inevitabilă. Europa și, implicit, România au nevoie să-și asigure independența energetică pentru ca, pe viitor, să evite astfel de șocuri în prețurile la energie și gaze.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.
Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.
Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.
Activitatea economică în zona euro a coborât, în ianuarie, la minimul ultimelor 2 luni, pe fondul noului val de restricții menite să țină sub control numărul îmbolnăvirilor cu Covid-19.