Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, a cincea cea mai mare bancă de pe piața locală după active, estimează că, cel mai probabil, inflația va depăși 12% în următoarea perioadă, deși prognozele lor inițiale indicau un vârf cuprins între 11 și 12%.
Piața de criptomonede atrage tot mai mulți investitori români, Bitcoin fiind în continuare favorizat, urmat de monede precum Dogecoin sau Ethereum. Sectorul energetic este, de asemenea, în atenția investitorilor, în timp ce metalele prețioase pierd teren.
Abia ieșită din criza COVID-19, Europa riscă să reintre în recesiune. Doar că de această dată și cu o inflație ce s-ar putea dovedi foarte greu de gestionat.
Temerile privind o posibilă stagflație sunt tot mai mari, însă nefondate, potrivit lui Adrian Codirlașu, Vicepreședinte CFA România. Cel puțin pentru următoarea perioadă. Nici măcar o recesiune economică nu se întrevede momentan.
Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.
Cu o inflație în continuă creștere și prețuri tot mai mari, mai ales la energie și gaze, recesiunea economică pare inevitabilă. Europa și, implicit, România au nevoie să-și asigure independența energetică pentru ca, pe viitor, să evite astfel de șocuri în prețurile la energie și gaze.
Bundesbank, banca centrală a Germaniei, estimează că economia germană a scăzut "considerabil" în trimestrul actual și va intra în recesiune tehnică pentru a doua oară de la debutul pandemiei.
Economia a crescut cu mult peste așteptările economiștilor în ultimul trimestru din 2020. O “surpriză pozitivă uriașă”, notează BCR, ce determină analiștii să ridice estimările pentru acest an, ceea ce ar însemna o recuperare economică la nivelul de dinaintea pandemiei mai rapidă.
Produsul intern brut a scăzut anul trecut cu 3,9%, date mai bune decât erau anticipate atât în prognoza oficială, cât și în estimările băncilor. Evoluția vine după o creștere puternică în trimestrul patru, deși economia a fost afectată de noi restricții legate de pandemia COVID-19 începând cu toamna anului trecut.
Banca Națională a României arată, în minuta recentei ședințe de politică monetară, în care a redus dobânda cheie la 1,25%, că scăderea ratelor de dobândă din piețele financiare vine pe fondul constituirii unui nou Guvern și că măsurile anunțate deja pe partea de cheltuieli arată o consolidarea a veniturilor bugetare mai devreme decât era prognozat. Deși rămân incertitudini, cel puțin până la votarea bugetului pe 2021, BNR arată că un deficit fiscal mai mic ar aduce costuri de finanțare mai reduse. Strângerea relativă a pungii finanțelor publice pare a fi principalul motiv pentru care banca centrală a relaxat politica monetară.
Activitatea economică în zona euro a coborât, în ianuarie, la minimul ultimelor 2 luni, pe fondul noului val de restricții menite să țină sub control numărul îmbolnăvirilor cu Covid-19.
Germania, cea mai mare economie europeană, reduce prognoza de creștere economică pentru acest an, din cauza restricțiilor dure adoptate ca răspuns la pandemia de Covid-19.
Executivul PNL-USR-UDMR are ca obiectiv închiderea rapidă a decalajului față Uniunea Europeană și atingerea unui nivel al producției pe locuitor de 85% din media comunitară în 2024, ceea ce presupune cea mai rapidă creștere în raport cu restul țărilor din ultimii 30 de ani și atingerea unui nivel similar de dezvoltare al celor din țările baltice, indică date analizate de Profit.ro. Ce ne mai promit noii guvernanți.
Activitatea economică din zona euro a ajuns aproape de nivelul de stabilizare după o creștere neașteptată în decembrie, ceea ce ar putea indica o rezistență la valul doi al pandemiei COVID 19.
ING Bank vede o creștere economică mai mică în 2021, de la 5,2% la 4,1%, după ce datele din trimestrul 3, deși au arătat o revenire a activității, s-au plasat sub așteptările analiștilor, iar restricțiile legate de pandemia COVID 19 amenință cererea externă.
Indicatorii privind activitatea companiilor din zona euro arată o încetinire în septembrie pe fondul scăderii sectorului serviciilor, în condițiile în care cazurile de COVID-19 sunt în creștere la nivel european.
Perspectivele pentru consum în următorii 4-5 ani nu mai sunt la fel de bune ca în precedenții din cauza unor creșteri mai lente ale salariilor, care nu vor mai avea o dinamică de două cifre ci una de 5-7%, a arătat Ciprian Dascălu, economist șef la Băncii Comerciale Române, în emisiunea Profit Live. Evoluția consumului va depinde și de cum va rezolva viitorul guvern problema deficitului bugetar, dacă va reuși să îl reducă fără o creștere a taxelor.
Banca Comercială Română a revizuit în sus prognoza de creștere economică pentru 2022-2024 cu 1,2 – 1,4 puncte procentuale, ca urmare a efectelor benefice așteptate din planul european de recuperare.
Scăderea economică anuală de 10,5% din aprilie-iunie, respectiv de 12,3% în termeni trimestriali, este printre cele mai adânci din regiune. Economiștii spun că situația putea fi și mai rea și din acest punct economia va reveni pe creștere dacă epidemia nu se va acutiza. Totuși, ING a revizuit în jos prognoza pentru anul viitor și se așteaptă la o recuperare într-un V mai plat.
Situația economică generală din România este considerată nefavorabilă de mai bine de jumătate dintre firme ca urmare a pandemiei COVID-19 și acest lucru se vede cel mai mult în scăderea vânzărilor și a cererii, potrivit unui studiu realizat de iSense pentru UniCredit Bank. Mai bine de una din trei firme consideră că digitalizarea reprezintă o soluție în contextul actual.
Economia revine la viață după ridicarea restricțiilor de mișcare, dar activitatea este încă departe de normal. Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune la Profit TV că se așteaptă la o revenire într-un “V” mai lin, dar cu condiția ca epidemia să nu revină într-un nou val la finele acestui an sau în 2021. Politicile bugetare ar putea încurca suplimentar calculele viitoare, în condițiile în care o majorare cu 40% a pensiilor ar aduce deficitul la un nivel nesustenabil și ar atrage retrogradarea de către agențiile de rating.
Economia ar putea reveni rapid după o cădere abruptă, dar evoluția depinde de cea a pandemiei – un al doilea val de îmbolnăviri ar fi greu de gestionat economic de România, care nu mai are la îndemână resurse fiscale, arată Valentin Tătaru, economist al ING Bank, la emisiunea Profit Live. O îngrijorare vine și din deficitul de cont curent, care va trebui să fie finanțat din intrări nesustenabile de capital, după ce investițiile străine directe au devenit negative.
Banca Națională a României se așteaptă la o contracție semnificativă a economiei în acest an, mai ales ca urmare a unui declin sever în trimestrul 2, urmat de o redresare moderată anul viitor, dar sub potențialul de creștere. Banca centrală notează că perspectivele sunt dominate de multe incertitudini legate de criza COVID-19, la care se adaugă și cele generate de politica fiscală, într-o perioadă cu alegeri și în care trebuie să intre în vigoare noua lege a pensiilor.
Industria prelucrătoare din Germania a înregistrat noi scăderi record în aprilie, pentru a doua lună consecutivă, în condițiile în care pandemia de coronavirus a redus puternic cererea de bunuri în cea mai mare economie europeană.
Pandemia de coronavirus a afectat puternic regiunea Uniunii Europene cu cea mai rapidă creștere economică în primul trimestru, împingând majoritatea membrilor estici ai blocului comunitar înspre cea mai severă recesiune de la căderea Cortinei de fier.