Prevederile de natură fiscală din proiectul de modificare a legislației de plafonare-compensare-supraimpozitare din energie și gaze vor permite colectarea de sume mai mari la Fondul de Tranziție Energetică, din care statul le achită furnizorilor de profil compensații pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la Maratonul Economia Sustenabilă de la PROFIT NEWS TV.
Statul român are în prezent datorii restante de 4 miliarde de lei față de furnizorii de energie electrică și gaze naturale, reprezentând compensații cuvenite pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție angro din piețe ale acestora și prețurile plafonate prin lege facturate consumatorilor finali, se arată într-un document guvernamental.
Grupul austriac OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, are de achitat o contribuție de solidaritate pe trimestrul al treilea de aproximativ 100 de milioane de euro, din care trei pătrimi în România și restul în Austria.
Documentele proiectului de lege a bugetului de stat pe 2024 adoptat de Guvern joi noapte și trimis vineri Parlamentului, analizate de Profit.ro, prevăd o alocare de 1 miliard de lei pentru plata compensațiilor cuvenite furnizorilor de energie și gaze pentru costurile plafonării prețurilor finale la consumatori doar la Ministerul Energiei, nu și la Ministerul Muncii.
Instalat la șefia PNL București, Sebastian Burduja, ministrul al Energiei, spune că vrea să candideze la Primărie, susținând că Nicușor Dan nu a arătat „susținere pentru PNL și obiectivele” liberalilor.
În 2023, potrivit execuției bugetare preliminare, din contribuțiile la Fondul de Tranziție Energetică, suprataxa impusă producătorilor și traderilor, statul a încasat 9,7 miliarde lei, iar compensațiile plătite furnizorilor s-au ridicat la valoarea totală de 10,23 miliarde lei, din care 4,35 miliarde lei pentru consumul populației și 5,88 miliarde lei pentru cel al clienților noncasnici.
Executivul are pe agenda ședinței sale de joi seară, în vederea adoptării, un proiect de hotărâre de repartizare a sumei totale de 2 miliarde de lei, din Fondul de Rezervă, către ministerele Energiei și Muncii, pentru plata restanțelor acestora la compensările datorate prin lege furnizorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru costurile plafonării prețurilor finale facturate clienților, au declarat, pentru Profit.ro, surse guvernamentale.
Ca și în urmă cu un an, Guvernul plasează în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la curent și gaze la consumatorii finali.
Black Sea Oil & Gas (BSOG) a informat Curtea de Arbitraj de la Paris că își retrage toate pretențiile financiare de la statul român.
Cea mai importantă companie de gaze autohtonă, Romgaz, controlată de statul român, va achita aproximativ 30 de milioane de lei/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 să nu mai achite niciun leu, impozitul pe profit plătit de companie situându-se peste pragul de 1% din cifra de afaceri.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze din România, OMV Petrom, va achita aproximativ 50 de milioane de euro/an în contul noilor taxe pe cifra de afaceri în 2024 și 2025, urmând ca începând cu 2026 suma să scadă la aproximativ 20 milioane de euro, numai o companie a grupului, OMV Petrom Marketing, achitând un impozit pe profit inferior procentului de 1% aplicat cifrei de afaceri.
Rompetrol Rafinare, deținută de grupul KazMunayGas International (KMG), analizează, în scopul protejării intereselor acționarilor, declanșarea unei acțiuni juridice pe tema controversatei taxe de solidaritate, după ce, așa cum a anunțat Profit.ro în ianuarie citând presa kazahă, CEO-ului KazMunayGas International, Magzum Myrzagaliyev, a negociat, fără succes se pare, nivelul acesteia.
Cea mai importantă companie de petrol și gaze autohtonă, OMV Petrom, a achitat sau a raportat elemente speciale în valoare de 2,35 miliarde lei în primele 3 trimestre ale acestui an în contul contribuției de solidaritate pe țițeiul rafinat introduse de guvernanți în luna mai a acestui an pentru petrolul rafinat în 2022 și 2023. În absența acesteia, profitul companiei înainte de impozitare ar fi scăzut doar cu 46%, de la 10,8 miliarde lei la 5,8 miliarde lei și nu cu 70%.
Guvernul a adoptat un proiect care introduce restricții importante pentru autorități, centrale și locale, în ce privește cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie, scopul măsurii fiind de a ține sub control deficitul bugetar pe finalul anului și de a permite încadrarea în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană. Astfel, vor fi limitate cheltuieli cu bunuri și servicii, evenimentele, investițiile care nu sunt din fonduri UE.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătise modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Ministerul Finanțelor Publice (MFP) pregătește modificarea normelor în vigoare pentru a putea să întârzie legal plata compensațiilor pe care le datorează furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru acoperirea diferenței dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate facturate consumatorilor, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro. Măsura privind plata compensațiilor și o serie de restricții privind cheltuielile, detaliate mai jos, sunt considerate necesare de către Ministerul Finanțelor pentru a ține sub control cheltuielile și, implicit, deficitul bugetar pe finalul anului. Restricțiile la cheltuieli au fost anunțate anterior de Profit.ro.
Ministerul Energiei le-a plătit luna trecută furnizorilor de energie electrică și gaze naturale compensații de peste 2,46 miliarde lei pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile plafonate facturate consumatorilor noncasnici de profil, sumă care reprezintă aproape 44% din totalul achitat de minister în perioada ianuarie-septembrie 2023.
Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, solicită autorităților să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.
Noul pachet de schimbări în domeniul fiscal va aduce și o taxare suplimentară pentru sectorul bancar, unde taxa pe cifra de afaceri pregătită pentru companiile mari, cu afaceri de peste 50 de milioane de euro, s-ar putea aplica într-o formă semnificativ mai aspră. În timp ce una dintre variantele analizate de autorități este ca băncile să plătească impozitul pe profit de 16%, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri (calculată diferit pentru sectorul bancar), o variantă mai dură este ca băncile să achite 16% impozit pe profit la care să se adauge 1% din cifra de afaceri, a declarat, pentru Profit.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Banii colectați anul acesta din celebra contribuție de solidaritate impusă producătorilor de țiței, gaze și carburanți vor putea fi transferați Fondului de Tranziție Energetică, din care sunt plătite de către Ministerele Energiei și Muncii compensațiile cuvenite furnizorilor de energie electrică și gaze naturale pentru diferențele dintre costurile de achiziție din piețele angro și prețurile finale plafonate facturate clienților.
Statul român va încasa de la OMV Petrom pe exercițiul anului curent, 2023, o contribuție inferioară celei de 1,485 miliarde lei pe care a perceput-o pentru anul 2022, reiese din raportul cu rezultatelor companiei din prima jumătate a anului.
Profitul net al OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței, gaze și carburanți din România, totodată producător de energie electrică, controlat de grupul austriac omonim și la care statul român deține peste 20% din acțiuni, s-a diminuat cu 80% în primul semestru, față de perioada similară a anului trecut, de la 4,64 miliarde lei la numai 944 milioane lei.
Inspectorii Antifraudă au desfășurat în luna iunie 1.924 de controale cu implicații fiscale în valoare de 2,63 miliarde lei, din care suma de 2,51 miliarde lei în cadrul acțiunilor derulate în domeniul energiei electrice, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor, fără să furnizeze explicații. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, controalele din sectorul energiei electrice au vizat sumele datorate de companii către Fondul de Tranziție, dar și contribuția de solidaritate, două taxe mari impuse sectorului energetic în contextul prețurilor ridicate.