EXCLUSIV Majorarea salariilor unor bugetari va genera un cost suplimentar de peste 2 miliarde lei doar pentru jumătatea acestui an. România - al 5-lea an lider în UE după cât duce la angajații statului de la populație și firme

EXCLUSIV Majorarea salariilor unor bugetari va genera un cost suplimentar de peste 2 miliarde lei doar pentru jumătatea acestui an. România - al 5-lea an lider în UE după cât duce la angajații statului de la populație și firme

Diego Vito Cervo | Dreamstime.com

scris 2 iun 2022

Creșterea salariilor unei părți a angajaților din sistemul public, decisă acum de autorități, va genera un cost suplimentar de circa 2,3 miliarde de lei doar pentru anul acesta, având în vedere că majorarea va fi aplicată pentru a doua jumătate a anului, potrivit informațiilor Profit.ro.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

Pentru un an întreg, impactul bugetar al majorării este de peste 4 miliarde de lei. Pentru întreg anul 2022, cheltuielile de personal ale statului erau planificate la 115,4 miliarde lei, față de 111,9 miliarde lei anul trecut.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: S-a redus încrederea în toate segmentele pieței imobiliare, cu excepția celui de retail. Piața de case din SUA arată o încetinire puternică a vânzărilor CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, analist eToro: S-a redus încrederea în toate segmentele pieței imobiliare, cu excepția celui de retail. Piața de case din SUA arată o încetinire puternică a vânzărilor

Datele analizate de Profit.ro mai relevă că România este, pentru al cincilea an, lider în UE după cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse de la populație și firme. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017, în contextul creșterilor salariale accelerate din acea perioadă, și s-a menținut pe acest loc inclusiv în perioada pandemiei, când statul a ajuns să dea pe salarii peste 37% din venituri. Doi ani de înghețare a salariilor din sectorul bugetar (cu unele excepții, cum ar fi personalul medical și profesorii), corelat cu revenirea economiei și inflația care a erodat veniturile angajaților din sectorul public, au adus ponderea salariilor în venituri la cel mai redus nivel după 2017.

Astfel, statul a alocat pentru salariile din sectorul public 33,8% din venituri în 2021, 37,2% în 2020, 35,4% în 2019, 34,4% în 2018 și 31,9% în 2017.

Majorarea cheltuielilor cu salariile în sectorul public a avut loc ca urmare a majorării veniturilor, dar și din cauza creșterii constante a numărului de posturi ocupate în administrația publică.

PROFIT NEWS TV Radu Puiu, analist XTB România: Apar tot mai multe prognoze care indică o extindere a crizei cipurilor. Abia în 2024 se va observa o situație mai bună CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Radu Puiu, analist XTB România: Apar tot mai multe prognoze care indică o extindere a crizei cipurilor. Abia în 2024 se va observa o situație mai bună

În timp ce România a luat unele măsuri de corecție, cele mai multe state, unele cu spațiu fiscal, au majorat aceste cheltuieli, astfel că România ar putea fi devansată în anii următori de state precum Malta sau Lituania, în funcție și de politicile care vor fi implementate de fiecare stat în parte.

Potrivit datelor disponibile pentru 2021, România, cu o pondere a salariilor sectorului public în venituri de 33,8%, este urmată de Malta - 32,5%, Letonia - 31,3%, Cipru - 30,2% și Bulgaria - 30%. Media UE este la 22,4% din venituri, în timp ce pentru zona euro media se situează la 21,7%.

Numărul angajaților din sectorul bugetar era de 1,268 milioane în martie, potrivit celor mai recente date disponibile.

Profit.ro a anunțat că numărul de posturi ocupate în sectorul bugetar a crescut cu 2.251 în luna martie, față de februarie, și se situează peste nivelul de la finalul anului 2010. Depășirea nivelului de la finele anului 2010, an în care România a recurs în cadrul unui acord cu FMI la tăierea salariilor bugetarilor cu 25% pentru a stabiliza finanțele țării, era doar o chestiune de timp, după ce la finele anului 2021 numărul de posturi ocupate din administrație era cu numai 4.200 mai mic raportat la decembrie 2010.

VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Retailerii nu au putut să transfere costurile mari către clienții finali. Deja prețurile au crescut foarte mult CITEȘTE ȘI VIDEO PROFIT NEWS TV Bogdan Maioreanu, Market Analyst eToro: Retailerii nu au putut să transfere costurile mari către clienții finali. Deja prețurile au crescut foarte mult

Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani.

Numărul bugetarilor a ajuns la cel mai ridicat nivel începând din decembrie 2010, potrivit calculelor anterioare ale Profit.ro pe baza datelor pe care le deține și a celor publicate atunci de Ministerul Finanțelor, pentru decembrie 2021. Astfel, la final anului trecut, numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice se situa la 1,262 milioane, cu circa 4.200 mai puțin comparativ cu decembrie 2010. România a fost afectată sever de criza financiară globală în anii 2009-2010 și a fost nevoită atunci să apeleze la ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI). În urma măsurilor de echilibrare a bugetului statului luate în baza acordurilor succesive cu FMI, numărul bugetarilor a scăzut timp de mai mulți ani, dar ulterior renunțării la supravegherea Fondului, a început să crească din nou.

Datele pentru primele luni ale actualului guvern nu indică mai multă responsabilitate în ce privește angajările. Astfel, numărul posturilor ocupate în sectorul public a ajuns, în februarie, la 1,266 milioane persoane, cu un plus de 75.356 de angajați comparativ cu sfârșitul anului 2016, potrivit ultimelor date disponibile, analizate de Profit.ro. De asemenea, cifrele relevă că actualul guvern, susținut de coaliția PSD-PNL-UDMR și condus de Nicolae Ciucă, proaspătul președinte al PNL, înregistrează cel mai rapid ritm de creștere a numărului de angajați din sistemul public, cu o medie lunară de 2.304 posturi în plus.

Este important: Cheltuielile cu salariile sunt mari dacă sunt privite ca pondere în venituri, dar sunt în media UE ca pondere în PIB, 11,1% în România față de 10,5% în UE. România colectează venituri reduse la buget din cauza ineficienței aparatului fiscal, care abia acum se află într-un proces de modernizare, dar și din cauza numărului foarte mare de regimuri fiscale speciale acordate de către politicieni unor categorii de venituri, în timp ce unui angajat statul îi ia prin impozit și contribuții peste 40% din ce câștigă.

Datoria publică a trecut pentru prima dată de pragul de 50% din PIB

Veniturile prea reduse și cheltuielile prea mari au ținut România cu deficite bugetare ridicate în ultimii ani. Situația datoriei publice va aduce în următorii ani o presiune în plus asupra finanțelor statului.

PROFIT NEWS TV Radu Puiu, analist XTB România: Prețul cerealelor este foarte aproape de maximele istorice. În Europa, situația este mai gravă decât în SUA CITEȘTE ȘI PROFIT NEWS TV Radu Puiu, analist XTB România: Prețul cerealelor este foarte aproape de maximele istorice. În Europa, situația este mai gravă decât în SUA

Astfel, îndatorarea statului a trecut pentru prima dată de de pragul de 50% din PIB, în ianuarie și februarie. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că depășirea pragului de 50% în ce privește îndatorarea presupune ca Guvernul să prezinte în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei în PIB, urmând ca programul să cuprindă, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public. Guvernul ar putea să nu aplice totuși astfel de măsuri nepopulare dacă invocă manifestarea unor "circumstanțe extraordinare" și dacă neaplicarea "nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu și lung", prevede legea.

De asemenea, autoritățile își dau de mulți ani derogări frecvente de la legea responsabilității fiscal-bugetare, inclusiv pentru proiecte de buget sau rectificări, astfel că nu ar fi exclus să procedeze similar și acum.

Ministerul Finanțelor a prezentat deja o informare care prevede măsuri de menținere a indicatorului datorie guvernamentală în PIB la un nivel sustenabil. Astfel Guvernul are în vedere următoarele măsuri privind stimularea creșterii economice, dar acestea nu includ referiri la măsuri de înghețare a salariilor în sectorul public.

Situația cheltuielilor cu salariile angajaților din sistemul public ca pondere în veniturile bugetare

    2021
pondere
salarii/
venituri
%
2020
pondere
salarii/
venituri
%
2019
pondere
salarii/
venituri
%
2021
cheltuieli
salarii
mld. euro
2021
venituri
bugetare
mld. euro
2020
cheltuieli
salarii
mld. euro
2020
venituri
bugetare
mld. euro
2019
cheltuieli
salarii
mld. euro
2019
venituri
bugetare
mld. euro
1 România 33,8 37,2 35,4 26,65 78,84 26,58 71,49 25,21 71,15
2 Malta 32,5 32,9 29,3 1,77 5,45 1,58 4,81 1,51 5,15
3 Letonia 31,3 30,3 28,7 3,87 12,37 3,46 11,43 3,31 11,53
4 Cipru 30,2 34,1 30 3 9,94 2,9 8,5 2,73 9,13
5 Bulgaria 30 28,5 26 7,94 26,45 6,64 23,34 6,14 23,65
6 Lituania 28,8 31,7 28,8 6,02 20,88 5,6 17,66 4,96 17,22
7 Slovenia 28,7 29,7 25,8 6,56 22,84 6,06 20,41 5,47 21,18
8 Slovacia 28,5 28,6 26 11,24 39,51 10,5 36,7 9,61 37,02
9 Danemarca 28 28,8 28,1 50,21 179,1 47,98 166,42 46,68 166,36
10 Estonia 28 29,9 27,7 3,43 12,26 3,23 10,81 3,04 10,97
11 Spania 28 30,2 27,6 147,36 526,96 140,45 465,5 134,73 488,5
12 Cehia 27,3 26,8 24 26,37 96,72 23,94 89,46 22,42 93,27
13 Croația 27 28,2 25,1 7,15 26,52 6,69 23,69 6,46 25,73
14 Irlanda 26,8 29,8 26,6 25,95 96,96 24,64 82,65 23,43 88
15 Portugalia 26 27,5 25,4 24,88 95,75 23,93 87,04 23,15 91,25
16 Suedia 25,4 26,2 25,3 67,26 26,49 62,25 237,32 60,06 237,12
17 Belgia 24,9 26,4 24,6 62,33 250 60,47 229,15 58,74 238,81
18 Grecia 24,9 27,1 24,4 22,52 90,39 22,28 82,3 21,9 89,83
19 Polonia 24,9 26,3 25,1 60,56 243,14 57,23 217,42 54,98 218,96
20 Ungaria 24,7 24,8 23,4 15,68 63,41 14,79 59,66 14,99 64,11
21 Finlanda 24 24,8 23,8 31,81 132,43 30,47 122,8 29,93 125,54
22 Franța 23,8 25,1 23,3 312,41 1.314,83 304,23 1.213,1 297,32 1.274,57
23 Luxemburg 23 24,7 22,4 7,29 31,66 6,94 28,1 6,33 28,32
24 UE-27 22,4 23,6 22 1.520,76 6.783,56 1.464,14 6.199,26 1.417,59 6.445,53
25 Austria 22 23,2 21,4 44,35 201,78 43,08 185,69 41,84 195,56
26 Zona Euro-19 21,7 22,9 21,3 1.258,93 5.804,45 1.218,05 5.310,45 1,180.63 5.545,17
27 Italia 20,6 22,1 20,5 176,39 857,63 173,48 785,4 172,92 843,22
28 Țările de Jos (Olanda) 19,6 20,1 18,8 73,71 377,02 70,65 351,58 67,02 355,57
29 Germania 17,2 18,1 16,9 294,12 1.705,76 284,09 1.566,88 272,68 1.613,8

Cât reprezintă din PIB 

    Cheltuieli
salarii sistem public/PIB
2021
%
Cheltuieli
salarii sistem public/PIB
2020
%
Cheltuieli
salarii sistem public/PIB
2019
%
1 Danemarca 15 15,4 15
2 Cipru 12,8 13,4 11,9
3 Suedia 12,7 13,1 12,6
4 Slovenia 12,6 12,9 11,3
5 Finlanda 12,6 12,8 12,5
6 Franța 12,5 13,2 12,2
7 Croația 12,5 13,3 11,6
8 Belgia 12,3 13,2 12,3
9 Grecia 12,3 13,5 12
10 Spania 12,2 12,5 10,8
11 Malta 12,2 12,1 10,8
12 Portugalia 11,8 12 10,8
13 Bulgaria 11,7 10,8 10
14 Letonia 11,7 11,7 10,8
15 Slovacia 11,6 11,4 10,2
16 Estonia 11,2 12 11
17 România 11,1 12,1 11,3
18 Cehia 11 11,1 9,9
19 Austria 11 11,4 10,5
20 Lituania 10,9 11,3 10,2
21 UE-27 10,5 10,9 10,1
22 Polonia 10,5 10,9 10,3
23 Zona euro-19 10,3 10,7 9,9
24 Ungaria 10,2 10,8 10,3
25 Italia 9,9 10,5 9,6
26 Luxemburg 9,9 10,8 10,1
27 Țările de Jos (Olanda) 8,6 8,8 8,2
28 Germania 8,2 8,4 7,9
29 Irlanda 6,2 6,6 6,6

 

viewscnt
Afla mai multe despre
salarii
buget
venituri
cheltuieli
pib