România a înregistrat cel mai mare declin al producției industriale din Uniunea Europeană în luna iulie, arată datele Eurostat publicate joi.
Producția industrială din România a scăzut cu 3,3% în termeni ajustați sezonier comparativ cu luna iunie, față de un declin de doar 0,1% la nivelul UE. Estonia a consemnat a doua mare scădere lunară, de 2,9%, urmată de Letonia (-2,1%) și Grecia (-1,8%).
Economiștii Erste estimau o scădere de 2,7% a producției industriale românești în iulie față de aceeași lună a anului trecut.
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Raportat la perioada similară din 2018, producția industrială a României a scăzut cu 5,2% în luna iulie, al treilea cel mai abrupt declin în rândul statelor UE, după Estonia (-5,4%) și Germania (-5,3%).
Astfel, industria românească a scăzut pentru a treia lună consecutiv, în iulie, ba chiar și-a amplificat declinul, pe fondul scăderii cererii externe, iar unele sectoare se confruntă cu presiuni pe partea de costuri, după creșterile salariale din ultimii ani. Analiștii se așteaptă ca producția industrială să meargă slab și în perioada următoare, lucru ce va afecta creșterea economică.
De altfel, în toate piețele mari de export ale României, industria este în scădere, cu o dinamică anuală de -2% la nivelul zonei euro, lucru ce pare să afecteze companiile exportatoare.
„Similar cu lunile anterioare, există o slăbiciune în industria manufacturieră. Producția industrială mai mică din Europa, în special din Germania, afectează sectoarele locale integrate în lanțurile europene de producție, precum cele de mașini și echipamente, autovehicule, produse electronice și optice”, scrie Eugen Sinca, analist la BCR.
Mineritul a scăzut cu 7,4% în termeni anuali, energia cu 4,7% și industria prelucrătoare cu 4,4%, a treia lună de scădere consecutivă.
„Mediul extern poate fi considerat responsabil pentru contracția din sectorul manufacturier, care este bine integrat în lanțul continental. Având în vedere poziția companiilor românești în lanțul de producție, capacitatea de negociere a prețurilor este limitată”, scriu și analiștii Ciprian Dascălu și Valentin Tătaru de la ING Bank România.
La această evoluție se adaugă și creșterea salariilor cu aproape 40% față de acum trei ani, în special ca urmare a creșterii salariului minim. „Acest lucru a mușcat din marjele de profit și, cu o infrastructură publică depășită ce reduce eficiența, perspectiva pentru producătorii români este sumbră”, adaugă analiștii ING.
„Un alt grup de industrii care au suferit în iulie este cel expus la creșterea salariului minim din economie din ultimii ani, pe lângă faptul că sunt conectate la piețele europene – industria textilă, industria îmbrăcămintei, fabricarea produselor din piele. Pentru unele dintre aceste industrii, ponderea cheltuielilor de personal din cifra de afaceri este mai mult decât dublă față de media totală a producției manufacturiere”, consideră Eugen Sinca.
Și stabilitatea leului din ultimii ani afectează exportatorii, în condițiile în care costurile cu forța de muncă calculate pe baza cursul real efectiv de schimb (REER) au crescut chiar mai accelerat, arată analiștii ING.
Comenzile mai reduse din industrie se văd nu doar în scăderea ratei de utilizare a capacității de producție, dar și în scăderea angajărilor cu 2,1% în iunie 2019, comparat cu anul anterior, ceea ce înseamnă că producătorii au tăiat 25.000 de locuri de muncă, mai adaugă analiștii băncii olandeze.
„Credem că contagiunea întârziată din cererea mai redusă a principalilor parteneri comerciali ai României abia începe să se vadă, după ce cel mai probabil stocurile realizate anterior au ținut lucrurile la suprafață pentru o vreme”, arată eonomiștii ING.
Producția UE a scăzut în ritm anual cu 1,2% în iulie, mai lent decât declinul de 2% consemnat în zona euro.
“La fel ca în lunile anterioare, a existat o slăbiciune generală în sectorul manufacturier. Încetinirea creșterii producției industriale în Europa și în particular în Germania afectează sectoarele locale integrate în lanțurile de producție europene, ca mașinării și echipamente, vehicule motorizate, electronice și produsele optice. Un alt grup de industrii care a suferit în iulie a fost cel expus la creșterile salariului minim din anii recenți – industriile textilă, de îmbrăcăminte și de pielărie. Pentru unele dintre aceste industrii, ponderea cheltuielilor cu personalul în cifra de afaceri este mai mult decât dublă raportat la media producției totale”, potrivit unei note a grupului bancar austriac.
Analiștii Erste estimează un declin de 0,5% al producției industriale pentru întreg anul 2019.
“În pofida unei creșteri modeste în august, încrederea în industrie rămâne la un nivel scăzut. Comenzile noi din industria prelucrătoare și-au revenit ușor în iulie (+7,2% în ritm anual), după o contracție în iunie (-2,3%), dar traiectoria generală pare ezitantă și rămâne mult sub creșterile de două-cifre înregistrate anul trecut”, arată Erste.
ING păstrează prognoza de creștere a produsului intern brut de 3,7% pentru acest an, având în vedere creșterea de 4,7% înregistrată în prima jumătate a anului, în condițiile în care cererea de consum internă este încă robustă. Pe de altă parte, analiștii ING se așteaptă la o influență negativă mai mare a exportului net la creșterea economică și la o contribuție mai mică a construcțiilor – principalul vector de creștere în trimestrul 2, după o perioadă de efervescență în acest an -, pe măsură ce efectul de bază favorabil va trece.
