Opinii

Disclaimăr: acesta este un fragment explicativ. Pentru că degeaba îți explică cineva pe larg și cu amănunte cum să înoți sau cum să mergi pe bicicletă. Când intri în apă sau urci în șa, realitatea sună altfel.

Pe 8 septembrie, România marchează Ziua Petrolistului. Dincolo de dimensiunea simbolică, acest moment ar trebui să fie o ocazie de reflecție asupra rolului economic și strategic al unei industrii care, de aproape 170 de ani, susține dezvoltarea țării. Într-o perioadă în care discursul public european este dominat de tranziția verde și de imperativele climatice, riscul cel mai mare este să ignorăm faptele: sectorul țiței și gaze rămâne un pilon al economiei românești și o garanție de securitate energetică.

Pe lângă criza de încredere perpetuă, România este acum într-o plină criză bugetară. Și tocmai asta face ca toate deciziile, oricât de corecte sau necesare ar fi din punct de vedere economic, să fie resimțite și mai dur în societate.

Toată atenția publică este concentrată în aceste zile pe pachetele de măsuri guvernamentale, pe zecile de mii de angajați din administrația locală care ar putea fi concediați, pe tensiunile din coaliție și pe scenarii despre demisia premierului sau ieșirea PSD de la guvernare. În paralel, unii analiști și jurnaliști vorbesc deja despre o nouă majorare anul viitor a TVA, de la 21% la 23%, dacă măsurile de austeritate luate până acum nu-și vor face efectul și nu vor opri creșterea deficitului. Atmosfera este una încordată, apăsătoare, dominată de sentimentul că România se îndreaptă inevitabil către zid.

Printre reformele din Pachetul 2 pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea se află și „conversia obligatorie” în capital social a împrumuturilor asociaților către societate, în situația în care activul net al acesteia este mai mic de jumătate din capitalul social subscris și problema nu este remediată în termenul prevăzut de lege.

Cred că am stabilit – și nu de azi, de ieri – că propaganda există pentru ca oamenii să-și părăsească și casa, și familia, și rostul și să umble năuci prin lume în căutarea unor iluzii. În urmă cu două mii de ani, se spunea că, după forța armată, propaganda vine pe locul doi în puterile și consistența unui stat

Înainte de a înainta prin nisipurile mișcătoare / seducătoare ale netului, am să încerc să vă amintesc ceva simplu și ușor de înțeles. Scrutând istoria, avem deseori impresia că strămoșii noștri au fost, în mare măsură, niște idioți. Cum de nu au putut să-și dea seama de context, de consecințe, de pericole? Cum de au ajuns să se măcelărească? Cum de au irosit resurse, oameni, cum au ținut lumea la foc mic, de nu a ieșit nici măcar de un borș și-o mâncărică de cartofi? Au pierdut totul dintr-un simplu calcul greșit. Oare nu era clar de la început – așa cum ne apare nouă astăzi?

Profit.ro împlinește astăzi 10 ani de la lansare. Publicul ne-a făcut deja cel mai frumos cadou, în anul aniversar: locul 1 în topul audienței publicațiilor economice din țară și un record de 3 milioane de cititori unici care au căutat lunar informații pe site-ul nostru.

Energia nu mai este de mult doar o marfă, doar o resursă economică, un calcul de producție și consum sau un preț afișat pe bursă. Energia a devenit o dimensiune centrală a puterii politice și a securității internaționale. Conductele de gaz, terminalele de LNG, centrele de rafinare, liniile de interconectare electrică, parcurile eoliene sau fotovoltaice și „fermele” de stocare a energiei au ajuns să fie văzute cu aceeași importanță strategică precum bazele militare sau tratatele de securitate. Dacă în urmă cu un deceniu dezbaterile despre energie erau dominate de termeni precum eficiență, liberalizare sau investiții, astăzi vocabularul s-a schimbat radical: vorbim despre (in)dependență, autonomie strategică, diversificare, reziliență și mai ales despre diplomație energetică.

Sugeram data trecută că invazia de postări, știri, imagini și mărturii lansate în spațiul public și mai ales în social media a atins un grad de frecvență și masivitate care face, pentru orice om obișnuit, aproape imposibilă separarea adevărului de minciună.

Aflat într-o vizită la Kiev, în data de 24 august 2025, Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării din România, s-a întâlnit cu Denis Șmîhal, ministrul Apărării din Ucraina. Cu acest prilej Denis Șmîhal a mulțumit României pentru ajutorul oferit de la începutul invaziei militare ruse, precum și pentru cel de-al 23-lea pachet de ajutor militar ce va fi transferat în curând Ucrainei: „Sunt sincer recunoscător pentru sprijinul neclintit al României în domenii cheie. România a oferit deja Ucrainei 22 de pachete de asistență militară, iar în curând războinicii noștri îl vor primi pe cel de-al 23-lea”.

Poate că ați observat, poate nu. În ultimul an, odată cu avântul tehnologiei AI, rețelele sociale și aplicațiile bancare sunt sufocate de povești melodramatice și motivaționale, toate false și generate cu tehnologia cea nouă. E o veche poveste a lucrurilor care sunt bune și rele deopotrivă, în funcție de cine le folosește

Așa cum poate observa oricine a trăit în România în ultimele luni, avem în momentul de față o politică centrată pe deficit și austeritate care, trebuie să o spunem cu onestitate, nu poate decât să deprime societatea

Ministrul Finanțelor a ieșit la rampă cu noi declarații pe tema majorării capitalului social minim la SRL-uri, care a suscitat și surescitat mediul economic în ultimele două săptămâni. A plecat domnia sa urechea la public și mediul antreprenorial și, receptiv ca un seismograf, a modificat schimbarea uite-așa:

În lipsa unei strategii naționale coerente și a unei disciplinate administrări fiscal-bugetare, continuăm să cerem bani de la viitor ca să peticim eșecurile trecutului și să pavăm gropile prezentului. Ne împrumutăm -și nu la costuri mici- nu pentru a progresa, ci pentru a supraviețui. Asta nu e tocmai dezvoltare. E o stagnare perfidă, care ne face să credem că ne mișcăm înainte când de fapt batem pasul pe loc.

Cu doar câteva săptămâni înaintea întâlnirii dintre Trump și Putin din Alaska, discuția se purta despre sancțiunile foarte dure pe care Trump urma să le impună Rusiei, deoarece soldații săi atacau și masacrau civili ucraineni, zi și noapte. În acea perioadă Trump spunea: „Rusia? Cred că este dezgustător ceea ce fac.... Ar trebui opriți. Este o rușine... Vom impune sancțiuni” și trimitea două submarine nucleare americane care puteau fi amenințătoare pentru Rusia.

Banca Națională a României (BNR) a corectat prognoza de inflație pentru anul în curs, de la 4,6% la 8,8%, iar guvernatorul BNR Mugur Isărescu avertizează public că doar o îmbunătățire a absorbției fondurilor europene ne poate salva de la recesiune. Redresarea din această cădere economică va lua timp și va costa. Populația se va lupta cu prețuri din ce în ce mai mari, vârful de inflație anunțat de guvernatorul băncii centrale urmând să se arate în luna septembrie, undeva spre 9,7%.