Opinii

Cum ne-ar putea ajuta inteligența artificială să reconstruim, în timp, încrederea, apartenența și responsabilitatea umană?

Un patron care își pierde în mai puțin de un an oamenii formați cu trudă ne spune despre economia României mai mult decât multe strategii naționale.

O piață de capital care doar funcționează nu mai este suficientă, ci e nevoie de mai multă lichiditate, mai multă profunzime, mai mulți investitori, mai multe companii listate și produse care să răspundă nevoilor economiei, arată Gabriel-Ioan Avrămescu, Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), într-o opinie transmisă Profit.ro

Până săptămâna trecută, Bursa de Valori de la București a fost cea mai performantă bursă de valori din lume, nu una dintre top 5, ci prima!

România nu are nevoie ca toate drumurile economice să ducă la București. Are nevoie de o hartă internațională a specializărilor urbane și de curajul de a-și promova ecosistemele, nu doar țara.

„Nu există bani publici, există doar banii contribuabililor” („There is no such thing as public money; there is only taxpayer money”). Fraza originală, rostită de Margaret Thatcher („Doamna de Fier” a Marii Britanii) la conferința Partidului Conservator din 14 octombrie 1983, este un manifest al liberalismului economic și se bazează pe câteva principii clare.

nouă evaluare importantă a ratingului suveran, cea a Standard & Poor’s, va veni pe 2 octombrie, după deciziile Fitch și Moody’s din această vară. România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar menținerea ratingului este importantă în condițiile necesarului ridicat de finanțare al statului și ale deficitului bugetar.

În geopolitica tehnologiei, lumea e mai complicată decât formula comodă „SUA versus China”. Există, desigur, o competiție strategică americano-chineză care structurează tot mai mult accesul la cipuri, inteligență artificială, cloud, date și infrastructuri critice. Dar între cei doi poli se mișcă o întreagă constelație de puteri tehnologice: Japonia, Coreea de Sud, India, Israel, Emiratele Arabe Unite și, într-o manieră diferită, Uniunea Europeană.

Când vorbim despre dezvoltarea unei economii, atenția se îndreaptă aproape automat către salarii, PIB, consum, investiții sau deficit. Sunt indicatori importanți, dar niciunul nu răspunde singur la întrebarea de ce unele societăți reușesc să-și consolideze prosperitatea de la o generație la alta. În spatele cifrelor de moment există un proces mai lent: formarea patrimoniului și extinderea capacității productive.

Toamna a început și suntem într-un moment de inflexiune profundă, marcat de suprapunerea unor presiuni care testează rezistența structurală a economiei autohtone.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică a publicat pe Facebook un grafic din seria „Mit vs. Realitate”.

România discută enorm despre Europa, în mod firesc.

Europa are o problemă de competitivitate. O repetă de câțiva ani politicienii, economiștii, industria, investitorii.

Am trecut, de curând, prin câteva țări europene, mai la vest. Unde lucrurile nu stau tocmai strălucit – oricine pierde cinci minute să caute și să întrebe pe net află că nici occidentalii nu stau pe roze.

Uneori, cele mai importante schimbări dintr-o piață nu se văd în ziua în care sunt anunțate. Se văd câțiva ani mai târziu, în companiile care au crescut, în capitalul pe care l-au atras, în investițiile pe care le-au făcut și în numărul antreprenorilor care au înțeles că bursa poate fi mai mult decât un loc de tranzacționare, poate fi o sursă de finanțare pentru dezvoltare.

România a avut un deceniu foarte bun pentru antreprenori. Atât de bun încât ne-a creat, poate, și un obicei periculos: acela de a considera piața internă suficientă.

România a lansat în ianuarie 2023 un apel de 258,7 milioane de euro pentru fabrici de baterii și de panouri fotovoltaice, Comisia Europeană a autorizat schema o lună mai târziu, în forma în care fusese construită, iar în octombrie 2023 Ministerul Energiei a anulat apelul, pentru a-l relansa în februarie 2024 cu buget redus și cu o procedură schimbată din necompetitivă în competitivă.