Opinii

România a fost, în cea mai mare parte a istoriei sale recente, povestea unui potențial nevalorificat. Narațiunea standard despre competitivitatea României, în măsura în care există una în literatura internațională de business, este o narațiune a costurilor: forță de muncă ieftină, taxe reduse, o piață internă relativ mare pentru Europa Centrală și de Est.

În economia globală actuală, securitatea cibernetică nu mai este un sector tehnologic de nișă. Este o infrastructură critică a puterii, situată la intersecția dintre securitate națională, competitivitate economică și influență geopolitică.

Șantierul Naval Mangalia nu s-a terminat când a intrat în faliment. Acum doar s-a văzut finalul. Momentul în care s-a rupt cu adevărat a fost mai devreme, iar lanțul începe cu retragerea coreenilor și se închide cu ratarea programului corvetelor.

„Mâna invizibilă” a pieței va putea satisface cele mai presante pofte ale oamenilor și industriilor.

Există numeroase definiții ale Marii Strategii. Pentru John Lewis Gaddis, aceasta reprezintă alinierea aspirațiilor potențial nelimitate cu capacitățile în mod necesar limitate.

Există o povestire a unui italian celebru, Dino Buzzati, intitulată „Prăbușirea Balivernei”.

Creșterile susținute de preț, presiunea discounturilor și ascensiunea pieței de resale rescriu regulile industriei de luxury – inclusiv în România.

Coridoarele clădirii Berlaymont (sediul Comisiei Europene) răsună de „bruxelleză”, limba cu vocabular arid din care se ițesc tot mai des: „politici echitabile”, „garantarea aprovizionării”, „piața integrată”, „partajare”, „ținte de emisii”, „gigawați” și „interconexiuni”.

Nimeni nu e scutit de prostie. Nici geniile. Până la vârsta maturității, Isaak Newton rezolvase cele mai grele probleme de astronomie, matematică și optică ale epocii.

Bugetul pentru 2026 nu poate fi și nu trebuie citit ca un simplu exercițiu contabil.

De multă vreme energia a încetat să mai fie o simplă marfă tranzacționabilă, ea este astăzi un instrument de „power projection”.

Deschizi televizorul: ecranul e înroșit de breaking-news după breaking-news.

„Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam’mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai.”

România se află într-un moment economic cu miză strategică reală.

Ce s-a întâmplat sâmbătă 28 februarie nu este doar o altă scânteie regională izbucnită în „butoiul cu pulbere” al Orientului Mijlociu.

Pe 28 februarie, lumea s-a trezit într-o nouă paradigmă geopolitică.