România intră în 2025 cu una dintre cele mai severe constrângeri fiscale din ultimele două decenii. Deficitul bugetar este proiectat sa ajunga la aproximativ 7% din PIB, într-un context european în care regulile fiscale se strâng: Pactul de Stabilitate și Creștere a fost reactivat, iar țintele de sub 3% deficit bugetar și 60% datorie publica devin din nou litera de lege.
Pe fondul unei datorii publice în creștere (peste 50% din PIB) și al unor cheltuieli cu dobânzile care s-au ridicat la peste 22,4 miliarde EUR în ultimii 3 ani, spațiul fiscal real disponibil pentru investiții scade rapid. În paralel, perspectivele de creștere economică rămân modeste – sub 2% în termeni reali în 2025, potrivit prognozei Comisiei Europene.
Într-un astfel de context, nu se mai pune problema de a alege între consolidare și investiții, ci de a găsi mecanisme prin care acestea să devină compatibile.
Trei direcții pentru consolidare inteligentă
Reforma fiscală, optimizarea cheltuielilor și digitalizarea administrației sunt măsuri deja cunoscute. Dar în paralel cu acestea, politicile de investiții pot deveni parte a soluției, nu a problemei – dacă sunt bine structurate.
1. Instrumente off-budget – finanțare fără creștere de deficit
În multe state europene, investițiile publice mari au fost realizate în afara bugetului general consolidat, prin structuri specializate: bănci de dezvoltare, vehicule financiare de proiect (SPV-uri), sau fonduri naționale cu personalitate juridică distinctă. Aceste structuri:
- atrag finantare de pe piețele de capital;
- pot opera cu garanții de stat, dar fără cheltuială bugetară directă;
- nu afectează deficitul conform metodologiei ESA (utilizată de Eurostat).
Germania investește prin KfW, Polonia prin BGK, iar Italia prin CDP, toate fiind bănci de dezvoltare active care funcționează off-budget și sunt recunoscute ca instituții anticiclice.
România a început timid această direcție, odată cu înființarea Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), o instituție care va contribui, în timp, la menținerea unui flux de capital constant pentru proiectele publice, fără a încărca deficitul anual.
2. Blending financiar – multiplicarea resurselor, nu a cheltuielilor
Una dintre cele mai eficiente metode prin care se pot susține proiecte publice fără a afecta bugetul este așa-numitul blending financiar – adică utilizarea combinată a:
- granturilor europene,
- capitalului public (național),
- și finanțării private sau din piața de capital.
Această formulă este aplicată la scară largă în Europa, în special de Banca Europeană de Investiții (BEI) prin programul InvestEU. Potrivit BEI, blending-ul poate multiplica de 5-7 ori impactul unui euro de grant.
Pe scurt: în loc ca statul să finanțeze singur 100% dintr-un proiect, poate folosi 20% din fonduri europene, 10% capital public (de exemplu printr-o bancă de dezvoltare) și restul prin finanțare de piață. Acest lucru reduce presiunea pe buget și permite implementarea de proiecte mari chiar și în ani de austeritate fiscală cu intentia de a difersifica economia pe diferite paliere de dezvoltare.
3. Garanții publice – risc împărțit, fără cheltuieli imediate
Un alt instrument valoros și cu impact fiscal redus sunt garanțiile de stat – fie individuale, fie de portofoliu. Acestea nu presupun plăți imediate din buget, ci doar o expunere condiționată la risc, activată doar în caz de nerambursare.
Acest mecanism a fost utilizat cu succes în Franța în timpul pandemiei, prin programul „Prêt garanti par l'État” (PGE), care a mobilizat peste 130 miliarde EUR, cu o rată de default sub 5%. Astfel, statul a reușit să salveze lichiditatea IMM-urilor fără a cheltui masiv.
Garanțiile pot fi folosite și în România – inclusiv pentru proiecte de infrastructură, digitalizare, eficiență energetică sau pentru sprijinirea UAT-urilor. Cheia este ca aceste produse să fie bine calibrate, instituționalizate și transparente.
România are nevoie de un vehicul de implementare pentru aceste instrumente – nu ca substitut al bugetului, ci ca braț operațional al statului pentru atragerea de resurse și partajarea riscurilor, care să:
- deruleze mecanisme de blending, în parteneriat cu BEI, BERD sau InvestEU;
- gestioneze garanții sectoriale pentru IMM-uri, UAT-uri sau proiecte verzi;
- acționeze anticiclic în perioade de consolidare fiscală, menținând fluxul de investiții activ fără costuri bugetare directe.
Dar succesul său depinde de cât de bine este conectat la strategia națională de reducere a deficitului, la fondurile europene și la capacitatea de a mobiliza capital privat.
Concluzie: Consolidare nu înseamnă oprirea investițiilor. Înseamnă schimbarea modului în care le finanțăm
Reducerea deficitului nu trebuie să însemne blocaj. Dimpotrivă, poate deveni o oportunitate pentru a schimba paradigma de finanțare publică: de la cheltuieli directe, la investiții structurate. De la abordări fragmentate, la modele integrate, off-budget, de tip blending.
România are deja începuturile acestui sistem: un cadru european favorabil, fonduri disponibile, o bancă de dezvoltare operațională și dorinta necesară pentru reformă. Rămâne doar să folosim aceste pârghii nu doar pentru a reduce deficitul, ci pentru a construi durabil – fără facturi amânate.
Cu o experiență de peste 30 de ani în piețele financiare, Theo Buftea este Directorul de Trezorerie al Băncii de Investiții și
Dezvoltare. Rolul său este esențial în procesul de bugetare și de prognozare a indicatorilor macroeconomici, contribuie la planificarea financiară strategică a instituției, coordonează strategia de investiții și structura de capital.
Anterior, la Patria Bank S.A, a jucat un rol esențial în implementarea fuziunii dintre Patria Bank și Banca Comercială Carpatica și în gestionarea lichidității pe termen scurt, mediu și lung. Prin experiența la Volksbank România, Bancpost, Citibank România și ABN AMRO Bank a contribuit semnificativ la dezvoltarea piețelor financiare locale și la implementarea unor platforme inovatoare de e-Commerce și derivate financiare.
A pionierat vânzările de trezorerie corporativă și a creat prima echipă dedicată nevoilor specifice ale instituțiilor financiare
locale. Este și membru al „ACI România – Asociația Piețelor Financiare”.
