Compania de stat Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de Ministerul Economiei, spune că vrea repornirea exploatării resurselor românești de grafit, după ce Profit.ro a relatat că americanii de la Amerocap LLC, care au anunțat recent o investiție de 1 miliard de dolari într-un proiect de exploatare și procesare de magneziu din județul Bihor, au în vizor și zăcăminte de grafit de pe două amplasamente din Gorj, care, potrivit Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), se suprapun cu un perimetru minier pentru care Salrom deține licență de exploatare în vigoare.
30 iulie - Maraton Profit News TV: Inteligența Artificială în Economie. Parteneri: Garanti BBVA, Gomag.
″Societatea Națională a Sării (SNS SA) este interesată de redeschiderea perimetrelor miniere de la Baia de Fier (din Gorj, pentru care deține licență – n.r.) pentru valorificarea superioară a șisturilor grafitoase″, a declarat directorul general al companiei, Constantin Dan Dobrea, pentru Profit.ro.
El a mai arătat că, în acest sens, societatea a elaborat și transmis propuneri de modificare a Legii minelor care să permită redeschiderea perimetrelor miniere de importanță deosebită, precum cele de la Baia de Fier, aceste propuneri aflându-se în prezent pe traseul de avizare legislativă.
″Referitor la atragerea de investitori, SNS SA este deschisă la astfel de demersuri în ceea ce privește implementarea de tehnologii moderne, care să permită îmbogățirea minereului brut în carbon, care să facă posibilă realizarea la noi în țară a concentratelor pe bază de grafit, inclusiv a grafenului″, a mai declarat șeful Salrom.
Salrom are licență de exploatare pentru perimetrul de șisturi grafitoase Ungurelașu-Polovragi din anul 2000, însă activitatea de extracție de acolo, care a demarat în perioada comunistă, este oprită de mulți ani, întrucât devenise nerentabilă la acel moment. Licența, acordată inițial pentru o perioadă de 20 de ani, a fost prelungită în 2020 cu 5 ani, până în august 2025.
În anul următor, 2021, a fost anunțată finalizarea unei licitații pentru contractarea unui studiu de fezabilitate a exploatării grafitului în România, inclusiv la Ungurelașu, cu câștigător Roland Berger.
În 2022 a fost elaborat un proiect de act normativ care viza scoaterea perimetrelor miniere românești cu grafit de pe lista celor programate pentru închidere definitivă. Acesta nu a mai fost însă adoptat, cel puțin deocamdată. În nota de fundamentare se afirma că grafitul poate deveni un mineral strategic pentru statul român, grație utilizării sale în tehnologii de vârf, și se amintea că, la nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială comunitară, identificandu-se 137 de materii prime critice, printre care grafitul, de care UE este dependentă pentru obiectivele sale de electromobilitate și decarbonare.
″Societatea își propune explorarea posibilității redeschiderii exploatării de grafit, în condițiile creșterii atât a cererii de grafit în lume, cât și a prețului de comercializare a acestei materii prime. (…) Pentru exploatarea șisturilor grafitoase de la Ungurelașu, urmează ca societatea să analizeze dacă execută lucrări de închidere sau dacă dezvoltă afacerea pe această linie, caz în care va reactualiza documentațiile necesare (…)″, se menționa în rapoartele anuale ale Salrom pe 2022, cele mai recente disponibile.
Autoritățile spuneau atunci că investițiile în redeschiderea exploatărilor de grafit ar putea demara în 2023, inclusiv cu fonduri UE de susținere a industriei materiilor prime critice. Grafenul, obținut din prelucrarea grafitului, este utilizat, printre altele, la fabricarea bateriilor electrice și a panourilor solare.
Printr-o entitate juridică locală pe care o controlează, AMV Beta SRL, americanii de la Amerocap au solicitat ANRM din 2019 permise de prospecțiune de resurse de grafit în zonele Negovanu-Beleoaia și Lespezi-Cujba din Gorj. Însă Agenția i-a refuzat, cu argumentul că amplasamentele se suprapun cu perimetrul Ungurelașu concesionat de Salrom.
În replică, subsidiara românească a Amerocap a dat instituția în judecată, în 2020, cerând instanței să oblige ANRM să emită permisele de prospecțiune solicitate. Firma a argumentat că, pentru astfel de cazuri de suprapunere, Legea minelor stipulează că este necesar acordul titularului de licență (Salrom, în cazul de față) doar dacă se cer noi licențe de explorare sau exploatare, nu și pentru solicitările de permise de prospecțiune.
Potrivit documentelor analizate de Profit.ro, ANRM a îndrumat Amerocap să contacteze Salrom ″în vederea unei colaborări în realizarea unor proiecte legate de grafit″, însă americanii au susținut că nu s-au putut înțelege cu compania românească de stat.
″Reclamanta arată că, pe toată perioada în care a purtat discuții cu autoritatea (ANRM – n.r.), i s-a solicitat să ia legătura cu Societatea Națională a Sării Salrom și să negocieze cu aceasta. Reclamanta a făcut aceste demersuri, dar nu s-a putut ajunge la un parteneriat cu aceasta. Mai mult decât atât, după momentul la care reclamanta a inițiat discuțiile în vederea realizării unui proiect, la acel moment, Salrom a decis să își înnoiască în nume propriu permisele pe care le avea pe aceste perimetre. La momentul la care reclamanta a făcut această solicitare, permisele pe care Salrom le deținea erau expirate. (…)
AMV Beta dorește dezvoltarea unui proiect care va presupune în final exploatarea grafitului din cadrul perimetrelor, acest proiect urmând a produce atât beneficii comerciale subscrisei, precum și beneficii locale, prin dezvoltarea economică a zonei, crearea de locuri de muncă, dar și beneficii la nivel național și european, prin dezvoltarea unor activități economice inexistente la ora actuală în Românei, achitarea unei redevențe către ANRM și realizarea de investiții considerabile în activitățile de minerit și procesare″, scrie în documente.
AMV Beta a câștigat definitiv procesul cu ANRM în mai anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) obligând instituția să elibereze permisele de prospecțiune solicitate de compania celor de la Amerocap pentru perimetrele de grafit Negovanu–Beleoaia și Lespezi–Cujba din Gorj. Însă după mai bine de un an de la decizie, motivarea acesteia nu a fost încă redactată, astfel că nu poate fi pusă în executare.
Contactați de Profit.ro pentru detalii, reprezentanții Amerocap nu au transmis niciun răspuns.
În proiectul de Strategie națională pentru resurse minerale neenergetice, elaborat de Ministerul Economiei, se vorbește despre ″asigurarea exploatării superioare a grafitului, în vederea producerii pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului, cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale″.
Acolo se mai menționează că grafitul a fost exploatat în România, în Munții Parâng, în perioada 1948-1994, și că ″au fost conturate, prin lucrări de explorare, perimetre în care conținuturile medii de grafit variază între 24% și 40%, la Cătălinu, Ungurelașu, Piscul Boierului, Răbari, Florile Albe, Cerbu, Tolanul, Pârâul Sec, Negovanu și Zgăuga″.
