Este necesar ca fiecare stat implicat în dezvoltarea proiectului de gazoduct internațional BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) să deruleze simultan lucrările de creare a acestei infrastructuri gaziere necesare pentru Europa Centrală și de Sud-Est, a declarat ministrul român al Energiei, Anton Anton. Ministrul a făcut această declarație în Bulgaria, la Sofia, cu ocazia reuniunii ministeriale la nivel înalt CESEC (Central and South Eastern Europe Gas Connectivity Group).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Cred că este imperativ ca fiecare țară care va fi tranzitată de BRUA să avanseze în paralel în ceea ce privește construcția acestui gazoduct. Nu cred că ar fi în interesul nimănui ca lucrurile să nu se întâmple astfel. România își va respecta termenele pentru BRUA și vom termina proiectul la timp. Este un proiect pe care România îl pregătește extrem de serios și care este necesar nu doar pentru România, ci și pentru țările învecinate. BRUA va face legătura între rezervele de gaz din Marea Neagră și toate statele din vecinătatea României și, odată cu intrarea sa în funcțiune, există șansa ca și alte industrii să se dezvolte", a spus Anton Anton.
Operatorul sistemului național de transport al gazelor, Transgaz, a început în aprilie lucrările la stațiile de comprimare de pe traseul secțiunii românești a BRUA, iar luna aceasta a început și construcția conductei propriu-zise, în lungime de aproape 500 de kilometri.
În schimb, Ungaria, care are de construit circa 80 de kilometri de conductă pentru a-și consolida interconexiunea cu Slovacia și a asigura astfel transportul până în Austria la Bamgarten al gazelor românești care vor intra în Ungaria prin BRUA, de-abia a finalizat un proces de consultare a pieței în vederea unei viitoare licitații de alocare de capacitate pe conducta Ungaria-Slovacia-Austria. În proiect sunt implicați și operatorii de transport de gaze din Slovacia și Austria, Eurstream și Gas Connect. Mai multe detalii, aici.
Deocamdată, FGSZ Földgázszállító Zrt., operatorul principalului sistem național de transport al gazelor naturale al Ungariei, controlat de grupul MOL, este în curs de preluare a companiei MGT, operatorul gazoductului Ungaria-Slovacia, care este deținut de către statul maghiar.
"Proiectul BRUA permite transportarea producției din Marea Neagră către Slovacia și indirect către Austria, prin intermediul proiectului Ungaria-Slovacia-Austria (HUSKAT). Deschide astfel piețele poloneză, baltică și finlandeză pentru gazele românești, însă transportul va fi disponibil și către Ucraina, Serbia sau Croația. Contribuie astfel la diversificarea surselor și rutelor pe piețele din Europa Centrală și de Est prin utilizarea infrastructurii existente și dezvoltarea de infrastructură nouă numai acolo unde aceasta lipsește", au declarat miercuri, la București, șefii FGSZ.
Sursă: FGSZ
Sursă: MGT
Planul inițial era ca conducta BRUA să ajungă până în Austria, la hub-ul de la Baumgarten, însă în vara anului trecut, Transgaz anunța că FGSZ i-a transmis că nu a primit aprobare din partea Consiliului de Supraveghere al companiei pentru construirea secțiunii ungare a conductei internaționale BRUA până în Austria. Cei de la FGSZ precizau totuși că vor continua discuțiile cu Gas Connect, transportatorul de gaze austriac, pentru a găsi o soluție de transport fizic al gazelor naturale dinspre Ungaria înspre Austria. Acum FGSZ susține că, dat fiind că proiectul BRUA se intersectează cu tronsonul de gazoduct Ungaria-Slovacia-Austria, până la 5,2 miliarde de metri cubi de gaze pot fi transportate anual din Ungaria în Slovacia și Austria fără să fie nevoie de investiții în conducte noi.
"Proiectul nu necesită dezvoltarea unei infrastructuri redundante între Ungaria și Austria, lucru care ar presupune investiții de circa 1 miliard de dolari în construirea unei conducte noi cu o lungime de 300 de kilometri, întârziind astfel demararea aprovizionării cu gaze din Marea Neagră până în 2024", au afirmat reprezentanții transportatorului maghiar de gaze.
Aceștia au făcut și afirmații considerate a fi provocatoare de unii politicieni români, sub tirul întrebărilor jurnaliștilor legate de motivația modificării planului inițial de construire a secțiunii maghiare a BRUA până la Baumgarten în Austria.
"România nu are ce să facă cu întreaga producție de gaze din Marea Neagră. Este pur și simplu prea mult pentru necesitatea internă a țării. Nu aveți petrochimie, nu puteți folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceți cu gazul? Îl ardeți, faceți un foc mare? Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România și Ungaria în conductă și nu lăsăm gazul să treacă și pierdeți venituri? Cum adică ne-am răzgândit? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puțini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani. Știți cum merg lucrurile astea? Totul este calculat în funcție de preț. Se pare că nu înțelegeți cum funcționează aceste lucruri", a afirmat CEO-ul FGSZ, Kristof Terhes.
Reprezentanții companiei din Ungaria s-au arătat nemulțumiți și de întârzierea proiectului de lege de reglementare a activității de exploatare a gazelor din Marea Neagră, principala sursă de gaze pentru gazoductul BRUA, arătând că nu înțeleg amânarea, în condițiile în care demararea producției de gaze offshore va însemna încasări de zeci de miliarde de dolari la bugetul de stat al României pe perioada acordurilor de concesiune.
"ExxonMobil și politica energetică americană sprijină traseul conductei BRUA, carfe oferă cea mai bună combinație de tarife de trazit mici și acces la piețe de gaze cu prețuri atractive. România își poate demonstra capabilitatea în fața lumii și a Statelor Unite de a dezvolta cel mai mare proiect de exploatare de gaze din Europa din ultimii 25 de ani", au mai afirmat reprezentanții operatorului de transport de gaze al Ungariei.
De asemenea, ministrul afacerilor externe și al comerțului din Ungaria, Péter Szijjártó, speaker principal, alături de secretarul de stat american pentru energie, Rick Perry și de comisarul european pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, la Conferința Mondială a Gazelor de la Washington, a declarat cu această ocazie că “Este important ca presiunea internațională să fie menținută pentru ca România să înceapă extracția gazelor naturale din Marea Neagră începând cu anul 2022”.
Anterior, Szijjártó afirmase, la Budapesta, că gazele naturale extrase din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, concesionat de consorțiul ExxonMobil-OMV Petrom și operat de gigantul petrolier american, gaze din care o parte vor fi livrate în Ungaria, ar putea asigura din 2022 jumătate din necesarul de consum al țării vecine, cifrat în prezent la 10 miliarde de metri cubi pe an, cu condiția ca statul român să-și respecte obligațiile asumate în legătură cu acest proiect. Este vorba despre faza a doua a proiectului companiei de stat Transgaz, de construire a conductei internaționale BRUA, care prevede creșterea capacității de transport de gaze către Ungaria la 4,4 miliarde de metri cubi pe an.
Capacitatea de transport a fost rezervată de către două companii din Ungaria, până în anul 2037, a precizat Szijjártó. În prezent, circa 85% din consumul de gaze al Ungariei este asigurat prin importuri, în special de la gigantul rus Gazprom.
