BNR a ținut la 6,5% rata cheie la ședința de politică monetară din 7 aprilie. La acel moment, războiul dintre SUA/Israel și Iran împlinea circa cinci săptămâni, iar piețele de energie reacționaseră cu o creștere abruptă a cotațiilor, în condițiile în care Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale, prin care trece o cincime din producția de petrol a lumii.
Banca centrală publică acum minuta ședinței. De atunci, părțile beligerante au încheiat un armistițiu, dar Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată – cotația țițeiului Brent a coborât de la maximele de circa 120 de dolari/barilul la sub 90, pentru ca mai apoi să urce la circa 95, în funcție de știrile privind mersul negocierilor. În plan intern, PSD a retras sprijinul premierului Ilie Bolojan și ar putea ieși de la guvernare, ceea ce a crescut incertitudinea politică și îngrijorările analiștilor privind mersul deficitului bugetar în acest an, când ar trebui să scadă de la circa 7,4% la 6,2% din PIB.
Randamentele titlurilor de stat, care scăzuseră accentuat în februarie, au urcat semnificativ în martie (de la 6,2% la peste 7% pentru titlurile pe 10 ani), pe fondul deteriorării încrederii investitorilor. Leul a fost însă relativ stabil de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, cu o ușoară depreciere, subliniază BNR, mai ales în raport cu monedele din regiune, care s-au depreciat substanțial inițial față de euro. Banca centrală subliniază o „ameliorare” a volumului tranzacțiilor rezidenților pe piața valutară interbancară.
„Riscurile la adresa ratei de schimb a leului rămân ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând creșterea volatilității de pe piața financiară internațională și a aversiunii globale față de risc în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, dar și deficitele gemene încă mari. Din această perspectivă, a fost reiterată importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei”, arată minuta BNR pentru ședința din 7 aprilie.
Analiștii cred că BNR a intervenit pentru menținerea cursului de schimb sub 5,1 lei/euro. Datele privind rezervele valutare și nivelul lichidității interbancare sugerează intervenții ale băncii centrale în martie.
Începând cu mijlocul săptămânii trecute, randamentele și-au reluat creșterea și au depășit din nou pragul de 7%, în condițiile mișcărilor politice.
BNR se așteaptă ca inflația să crească în martie-iunie peste prognozele din raportul din februarie de 9,8% în iunie (deja rata urcat de la 9,3% în februarie la 9,9% în martie, în principal pe fondul scumpirii benzinei cu 11% și a motorinei cu 15%, dar și a unui efect de bază nefavorabil). Aceeași prognoză din februarie anticipa o reducere a inflației la 3,9% la finele anului curent și la 2,9% la finele lui 2027 – analiștii se așteaptă însă la rate mai ridicate.
BNR arată că, pe de o parte, inflația este împinsă în sus de șocul de ofertă, adică criza energetică internațională cauzată de războiul din Orientul Mijlociu și blocarea Strâmtorii Ormuz, care a dus la creșterea abruptă a cotațiilor petrolului și gazelor naturale. Pe de altă parte, inflația este trasă în jos de factorii fundamentali, adică o cerere internă mai slabă, în contextul corecției bugetare, adică a scăderii deficitului bugetar, care s-a făcut cu creșterea taxelor și înghețarea pensiilor și a salariilor la stat.
Mai mult, inflația mai mare din scumpirea carburanților va afecta suplimentar, pe termen scurt, puterea de cumpărare a populației. BNR menționează însă aici că se așteaptă ca riscul ca anticipațiile inflaționiste pornite din șocul energetic, care să ducă la efecte secundare, este semnificativ diminuat, tocmai pentru că economia este într-un deficit de cerere față de potențial.
„Este de așteptat ca presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali să se intensifice pe orizontul mai îndepărtat de timp, îndeosebi cele din partea cererii agregate, pe fondul progresului corecției bugetare inițiate în 2025 - cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste -, iar pe termen scurt, puterea de cumpărare a populației va fi suplimentar slăbită de efectele scumpirii combustibililor, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului”, arată minuta.
Banca centrală notează de altfel că puterea de cumpărare a consumatorilor a continuat să se reducă la început de an, pe fondul încetinirii dinamicii veniturilor populației și a nivelului ridicat al inflației. Amintim că inflația a accelerat în vara anului trecut pe fondul ridicării plafonului de preț la energia electrică pentru populație și apoi ca urmare a majorării accizelor și TVA.
Cu toate măsurile adoptate – inclusiv amânarea liberalizării prețului la gaze -, riscurile asupra inflației din șocul energetic rămân ridicate.
„S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne totuși înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi efectele directe și indirecte potențial mai mari exercitate pe plan intern de creșterea cotației petrolului. Au fost evidențiate însă și măsurile adoptate recent în vederea protejării firmelor și populației de impactul inflaționist al șocului energetic, precum și situația actuală și anticipată a cererii de consum, ce ar putea modera propagarea scumpirii combustibililor asupra prețurilor unor servicii și bunuri”, arată minuta BNR.
Dinamica costurilor cu forța de muncă este pe deoparte împinsă în sus de așteptările inflaționiste mai ridicate, de majorarea salariului minim de la 1 iulie, precum și de deficitul de forță de muncă din unele sectoare.
„S-a considerat însă că în sens opus vor acționa măsurile de consolidare fiscală deja implementate, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public - de natură să afecteze cererea de consum și planurile de investiții -, precum și criza energetică și incertitudinile ridicate generate pe plan mondial de războiul din Orientul Mijlociu, cu implicații asupra costurilor și activității firmelor. Influențe similare ar putea decurge din tensiunile comerciale globale și din schimbările structurale intervenite pe anumite piețe, dar și din recursul la angajați extracomunitari și din extinderea digitalizării și automatizării, au reiterat mai mulți membri ai Consiliului”, arată BNR.
BNR anticipează o revenire a activității economice față de ultimul trimestru din 2025, dar cu o coborâre în continuare a dinamicii anuale în T1 2026.
Economia a scăzut, în termeni trimestriali, cu 0,1% în T3 2025 față de T2 și apoi cu 1,8% în T4 față de T3 2025. Dinamica anuală s-a redus de la 1,7% în T3 la 0,2% în T4, pe fondul contracției consumului populației, contrabalansată parțial de creșterea investițiilor.
BNR menționează din nou riscul derapajelor fiscal-bugetare, la care se adaugă incertitudinile războiului din Orientul Mijlociu.
„Incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au susținut membrii Consiliului.
S-a arătat în mod repetat că incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, induce însă criza energetică generată de războiul din Orientul Mijlociu, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu repercusiuni asupra costurilor de finanțare”, arată minuta BNR.
Totodată, banca centrală insistă din nou cu fondurile europene, îndeosebi celor aferente PNRR, „pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare”.
Votul a fost unanim pentru menținerea ratei cheie.
