Noul Plan Național Strategic (PNS) în agricultură ar trebui să rezolve multe anomalii, precum aceea că România este unul dintre cei mai mari producători de prune din lume, dar, în lipsa capacităților de procesare, acestea sunt folosite pentru țuică sau furajele animalelor, fiind importate în schimb prune și gemuri din alte țări, pentru consum, atenționează Daniel Botănoiu, președintele Asociației Fermierilor din România.
Operatorul de transport gaze Transgaz a anulat pentru a doua oară licitația de achiziționare de servicii de echilibrare a Sistemului Național de Transport (SNT) cu gaze din import, în eventualitatea unei penurii pe piața internă. Potrivit unor surse oficiale, din nou nu s-a prezentat nicio companie ofertantă, iar licitația nu va mai fi reluată.
Dragoș Damian, CEO-ul Terapia Cluj, consideră că „s-a dat comandă” pentru creșterea prețurilor la energie, statul român având anumite beneficii pe aceste majorări de prețuri.
Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de la 1 noiembrie 2021 până la finalul iernii, în condițiile creșterilor masive de prețuri, a anulat practic motivația consumatorilor casnici de a-și schimba furnizorul sau contractul în căutare de deal-uri mai bune. În plus, autoritățile nu exclud posibilitatea de a prelungi aplicarea legislației de plafonare și compensare și după 1 aprilie 2022.
România a importat, în primele zece luni din 2021, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 2,283 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 68,4% (927.500 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, primește o nouă derogare de la norma europeană care prevede că operatorii de transport și sistem nu trebuie să limiteze volumul capacității de interconectare transfrontalieră pusă la dispoziția exportatorilor și importatorilor din piața de energie electrică pentru a rezolva congestii interne.
Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale (SNT), a reluat licitația prin care vrea să cumpere gaze spot din import pentru echilibrarea sistemului în caz de penurie pe piața internă, confirmând informația transmisă anterior de Profit.ro.
Producătorii de whiskey irlandez, ciocolată belgiană și mărcile de cafea europene se îngrămădesc să respect noile reglementări privind importurile de alimente și băuturi pe piața chineză, iar mulți se tem că bunurile lor nu vor mai putea intra pe piața gigantului asiatic în condițiile în care se apropie termenul limită de 1 ianuarie 2022, transmite Reuters.
Producătorii de carne de porc din România preconizează că aproximativ 80% din carnea care se va găsi în galantare în această perioadă va proveni din importuri, în contextul în care sectorul continuă să înregistreze pierderi semnificative din cauza pestei porcine africane (PPA), dar și a vânzărilor necontrolate din piața micilor crescători.
Prima tentativă a Transgaz de achiziționare de servicii de echilibrare a Sistemului Național de Transport (SNT) cu gaze din import, în eventualitatea unei penurii pe piața internă, a eșuat, licitația fiind anulată. Motivul: în pofida bonificației de 30% față de prețul mediu ponderat de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), nimeni nu a fost interesat, nefiind depusă nicio ofertă până la data limită, joi, 18 noiembrie.
Gazprom, prin intermediul celor 2 companii prin care efectuează exporturi în România, a rezervat pentru luna decembrie, în punctul de interconectare Negru Vodă, o capacitate de 104 GWh/zi, cu 3% sub capacitatea de 107,3 GWh/zi rezervată pentru luna noiembrie.
Aplicarea și pentru deșeurile verzi, pentru o perioadă de 5 ani, a procedurii aplicabile importurilor de deșeuri periculoase a fost avizată de senatori în comisiile de specialitate, deși legea care este modificată astfel nu mai există, iar în comisia de mediu a fost propus un raport de respingere a proiectului legislativ inițiat în acest scop.
Până în prezent nu a fost rezervată niciun fel de capacitate de transport de gaze în punctul de interconectare dintre România și Republica Moldova de la Ungheni, în pofida faptului că Transgaz a scos la licitație de 3 zile capacități de export, iar Republica Moldova va institui vineri starea de urgență ca urmare a eșecului negocierilor cu Gazprom în privința contractului de furnizare a gazelor naturale și a reducerii volumului livrărilor de către gigantul rus.
Operatorul sistemului de transport gaze național, Transgaz, se teme că volumul de gaze ce urmează a fi scos la tranzacționare iarna aceasta pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM) va fi unul insuficient și vrea să cumpere cantitatea de gaze necesară echilibrării Sistemului Național de Transport (SNT) din import. Licitația prin care compania vrea să achiziționeze 860 GWh de gaze, estimată la o valoare cuprinsă între 477 și 596,5 milioane lei, confirmă faptul că prețul gazului s-ar putea să nu fie cea mai mare problemă a României în această iarnă, cum cred politicienii care au adoptat adoptat măsuri de subvenționare și plafonare a acestuia, ci o problemă mai stringentă ar putea fi disponibilitatea gazului, așa cum a avertizat în repetate rânduri Profit.ro.
România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).
Consumatorii români pot răsufla ușurați, cel puțin pentru o lună, Gazprom, probabil printr-una din firmele prin intermediul cărora efectuează exportul de gaze în România, rezervând aproximativ o treime din capacitatea de import din punctul de interconectare de la Negru Vodă. Cu alte cuvinte, consumatorii autohtoni măcar nu vor avea probleme cu alimentarea cu gaze în luna octombrie, chiar dacă ea va fi realizată la prețuri ridicate.
Gazul rusesc destinat alimentării Ungariei nu mai tranzitează România de la 1 septembrie, această rută urmând a fi probabil înlocuită cu cea sârbă. Până la finalul lunii august, aproximativ 50 GWh/zi din cei 130 GWh/zi intrați în România prin punctul de interconectare de la Negru Vodă ajungeau în rețeaua de transport maghiară prin punctul de la Csanádpalota.
În pofida opiniei publice majoritare, prețurile ridicate ale gazelor s-ar putea să nu fie cea mai importantă problemă a României din această iarnă, ci însăși alimentarea. Și asta pentru că, în eventualitatea unei ierni mai geroase, în condițiile actualului declin al producției interne, dar și al nivelului scăzut de depozitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel regional sau național, România ar putea avea nevoie de importuri de peste 235 GWh/zi, cantitate care ar putea să nu fie disponibilă și care ar putea depăși capacitatea tehnică efectivă de import, mai ales în condițiile conflictului rece ruso-ucrainean și finalizării prelungirii TurkStream din Bulgaria.
Toyota Motor și o serie de parteneri și organizații din Japonia au demarat un amplu studiu de fezabilitate pentru a stabili viabilitatea economică a unei rețele de furnizori de hidrogen pentru piața locală, astfel încât să devină funcțională în 2025.
Mutarea importurilor de gaze exclusiv prin punctul de interconectare Negru Vodă începând cu 1 aprilie a adus o schimbare surprinzătoare: dacă până la acea dată Gazprom prefera să exporte gaze în România prin subsidiara sa WIEE, începând cu prima zi a celui de-al doilea trimestru, importurile s-au făcut prin Imex Oil Ltd.
Frații Ioan și Viorel Micula intenționează să își extindă rețeaua de distribuție națională gestionată prin compania Transilvania General Import-Export (TGIE), parte a holdingului European Drinks, cu un nou depozit în Cernica, al doilea din zona Bucureștiului, potrivit documentelor analizate de Profit.ro. Rețeaua TGIE este una dintre cele mai mari din țară, numărând 50 de depozite.
România a importat, în primele cinci luni din 2021, o cantitate de țiței de 3,383 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 791.400 tep (30,5%) mai mare față de cea importată în perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Valoarea importurilor de cafea, ceai (inclusiv ceai mate) și mirodenii a scăzut cu aproape 9% în primele trei luni din 2021, comparativ cu perioada similară din 2020, până la 57,36 milioane de euro, potrivit balanței comerciale cu produse agroalimentare.
România a importat zaharuri și produse zaharoase de 83,02 de milioane de euro, în primul trimestru din acest an, în creștere cu peste 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit balanței comerciale cu produse agroalimentare.
România a importat carne și organe comestibile în valoare de 203,97 milioane de euro, în primele trei luni din acest an, în scădere cu aproape 21% față de perioada similară din 2020, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).