Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, ministerele au solicitat Ministerului Finanțelor fonduri suplimentare de 79-80 de miliarde de lei, o sumă foarte mare având în vedere situația bugetară, dar Guvernul nu are resurse și nu este dispus să dea prea mult.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
În principal, vor fi acoperite o parte din găurile lăsate în finanțare încă de la adoptarea legii bugetului la început de an.
Anul trecut, deficitul bugetar în termeni cash (standardul național) s-a situat la 8,65%, în timp ce deficitul ESA (standardul UE) a fost de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE.
De ce este important La un nivel de 8,1-8,5% din PIB, derficitul cash ar prezenta doar o scădere ușoară față de anul trecut, dar Comisia Europeană, piețele financiare și agențiile de rating, chiar dacă urmăresc cu atenție evoluția de anul acesta, consideră esențial ce se va întâmpla de anul următor, când ar trebui să fie înregistrat un impact pe an întreg pentru măsurile de stabilizare a finanțelor, creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli, adoptate și pregătite de către Guvern.
Bugetul pentru anul 2025 a fost adoptat cu un deficit de 7% din PIB (133 miliarde lei), pe o estimare de creștere economică de 2,6%.
Acum, estimarea de creștere economică este de 0,6% (deși inflația mai mare plasează PIB nominal la 1.902 miliarde lei, la o diferență mică față de estimarea de anul trecut de 1.912 miliarde lei).
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, premierul Ilie Bolojan, dar și unii lideri ai coaliției de guvernare au transmis în ultimele săptămâni că deficitul se va situa undeva peste 8% din PIB.
Rectificarea bugetară ar trebui să fie gata până la final de lună.
Rectificarea va viza și o creștere a veniturilor, având în vedere majorarea unor taxe prin pachetul de măsuri din luna iulie, dar și rezultatele încurajatoare ale ANAF din ultimele două luni (după schimbarea conducerii).
Totodată, pe partea de cheltuieli se vor aloca fonduri suplimentare, ceea ce va duce și la creșterea deficitului cu peste 20 de miliarde de lei, dar fondurile care vor fi alocate vor fi în principal pentru a acoperi găuri lăsate în finanțare încă de la adoptarea legii bugetului la început de an (cum ar fi în anumite cazuri finanțare asigurată doar pentru 9 luni în loc de 12).
Pentru anul următor, deficitul în termeni ESA ar trebui să se situeze la 6% din PIB sau aproape de nivelul acesta.
România se află de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv, iar anul trecut a încheiat cu Comisia Europeană un plan pe șapte ani pentru aducerea deficitului sub pragul de 3%.
În 2024, Guvernul ar fi trebuit să aibă un deficit ESA de 7,9%, care să scadă la 7% anul acesta, odată cu adoptarea unor creșteri de taxe până în aprilie.
Cum deficitul a fost 9,3% anul trecut, iar statul din cauza alegerilor prezidențiale nu a adoptat la timp măsurile de corecție, la mijlocul acestui an EcoFin (consiliul miniștrilor de Finanțe) a constat, la propunerea Comisie Europeane, că România nu și-a respectat angajamentul și nu se încadrează în țintele stabilite.
Noua procedură inițiată împotriva României poate duce și la suspendarea de fonduri UE, însă Comisia așteaptă, mai degrabă, ca statul român să revină la obiectivele bugetare asumate.
Primele pachete de măsuri de stabilizare a deficitului bugetar, adoptate de către guvernul condus de Ilie Bolojan începând din iulie, au fost apreciate pozitifv de către Comisie.
În luna iulie, când EcoFin a constatat că România nu se încadrează în ținte, a aprobat și o nouă traiectorie privind limitarea creșterii cheltuielilor nete. Acest indaicator este mai important decât deficitul în ce privește respectarea țintelor.
Guvernul vrea anul acesta 9,5 miliarde de lei din creșterile de taxe, din care cea mai mare parte ar trebui să vină din TVA +6,2 miliarde lei, accize +1,54 miliarde lei, impozit suplimentar pentru bănci +335 milioane lei.
În 2026, taxele ar trebui să aducă 35,3 miliarde lei, întrucât se vor aplica un an întreg și apar și unele noi, cum ar fi majorarea impozitului pe dividende sau creșterea impozitelor pe locuințe și ecotaxa pe mașini, cele două din urmă fiind planificate să genereze 6 miliarde de lei.
Măsuri adoptate de către Guvern
Guvernul Bolojan, învestit la începutul lunii iunie 2025 a adoptat deja un pachet de măsuri ferme, inclusiv prin OUG nr. 36/2025 privind personalul plătit din fonduri publice și primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, la nivel de lege.
Primul pachet de măsuri de consolidare fiscală, include măsuri privind veniturile, cât și cheltuielile bugetare, după cum urmează:
1. Pe partea de venituri, cele mai importante măsuri, cu intrare în vigoare începând cu luna august 2025, sunt următoarele:
- creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% și ajustarea cotelor reduse de TVA de la 5% și 9% la 11% pentru articole precum cărți, unele activități culturale, HoReCa, locuințe sociale, energie, lemne de foc, alimente, medicamente, apă și pesticide;
- creșterea accizelor cu 10% pentru combustibili și alcool și cu 2,25% pentru produsele din tutun;
- instituirea contribuției CAS pentru pensiile mai mari de 3 000 RON și pentru anumite prestații sociale;
- majorarea impozitului suplimentar pe cifra de afaceri din sectorul bancar de la 2% la 4% pentru anii 2025 și 2026; și
- creșterea taxelor pe jocurile de noroc.
Acestea sunt completate de măsuri suplimentare care vor intra în vigoare începând cu luna ianuarie 2026, respectiv: creșterea impozitului pe dividende de la 10 % la 16 %, creșterea taxei de drum de la 28 euro la 50 euro (pe an);
2. Pe partea de cheltuieli, cele mai semnificative măsuri includ:
- reducerea bonusurilor acordate în cadrul administrației publice, cum ar fi cele pentru personalul care este implicat în gestionarea fondurilor UE și alte categorii de indemnizații și prime;
- menținerea salariilor din sectorul public și a prestațiilor sociale înghețate în anul 2026, precum și o reducere a pragului de venit pentru acordarea voucherelor de vacanță;
- eficientizarea activității din educație prin ajustarea volumului de muncă al cadrelor didactice și restructurarea sistemului de burse pentru studenți;
- extinderea bazei de contribuții la sănătate prin introducerea contribuțiilor obligatorii la asigurările de sănătate pentru persoanele coasigurate și ajustarea ratelor de compensare pentru concediile medicale și incapacitatea temporară de muncă;
- reprioritizarea cheltuielilor de investiții.
Măsurile aferente celui de-al doilea pachet urmăresc implementarea de politici publice care să conducă la eficientizarea statului și asigurarea unui tratament mai echitabil al cetățenilor și firmelor, și acestea vizează:
- pensiile de serviciu (vârsta de pensionare și modalitatea de calcul a cuantumului pensiei) cu impact în principal asupra cheltuielilor;
- domeniul sănătății, în care se urmărește îmbunătățirea managementului, organizării și creșterea responsabilității, cu impact semnificativ atât asupra veniturilor cât și asupra cheltuielilor
- guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (creșterea transparenței selecției managementului și eliminarea privilegiilor, un tratament corect al actionarilor minoritari, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și a indemnizațiilor acestora);
- eficientizarea activității unor autorități administrative autonome (ANCOM, ANRE și ASF); și
- redresarea și eficientizarea resurselor publice (combaterea evaziunii fiscale și a fraudelor, extinderea bazei de impozitare pentru taxele locale), fapt ce va influența pozitiv veniturile bugetului general consolidat.
Aceste măsuri vor fi urmate de inițiative suplimentare care vor contribui la întărirea disciplinei fiscale și la optimizarea gestionării resurselor publice.
