Macro

Livrările de locuințe noi și numărul tranzacțiilor au scăzut în 2025 cu aproximativ 5% față de anul anterior, însă în timp ce livrările au coborât la cel mai redus nivel din 2017 încoace, volumul vânzărilor a rămas cu circa 20% peste media perioadei pre-pandemie.

AHK România anunță rezultatele schimburilor comerciale bilaterale pe anul 2025, preluate de la Biroul Federal de Statistică al Germaniei, Destatis.

Noul război din Orientul Mijlociu amenință cu inflația țările din regiunea Europei Centrale și de Est, pe canalul scumpirii energiei. România are cea mai mare transpunere în rata inflației a scumpirii petrolului dintre țările ECE4. Pe de altă parte, forintul maghiar este așteptat să sufere cea mai mare depreciere, potrivit unei analize ING Bank.

Atacul comun al Americii și Israelului împotriva Iranului a generat deja efecte în piețele de mărfuri și cele financiare. UniCredit nu vede motive pentru care petrolul ar trece peste 80 de dolari pe baril, fără o escaladare serioasă a conflictului, câtă vreme în piață există o supraproducție. Analiștii ING Bank cred că întrebarea despre implicațiile războiului asupra piețelor e una simplă și brutală: cât ține?

Contracția industriei prelucrătoare pare să se fi întețit în februarie. Indicele managerilor de achiziții a scăzut la cel mai redus nivel de când sunt colectate datele, începând cu iulie 2023, pe fondul scăderii comenzilor și a producției. Cererea internă rămâne slabă, așa că speranța stă în revenirea cererii externe.

Cel mai mare impact asupra țărilor din Europa Centrală și de Est al noului conflict din Orientul Mijlociu va veni din creșterea prețurilor la energie, anticipează Erste, care nu vede alte influențe imediate asupra regiunii. Analiștii cred că scumpirea petrolului va fi limitată ca magnitudine și timp.

Prețurile apartamentelor din marile orașe ale României – luând în calcul atât locuințele noi, cât și pe cele vechi – au înregistrat o creștere medie de 16% în februarie 2026 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Randamentele la titlurile de stat în lei au crescut cu 10-15 puncte de bază pe scadențele mai lungi de trei ani, pe fondul tensiunilor induse de conflictul din Orientul Mijlociu în piețele financiare. Chiar și în condițiile scumpirii împrumuturilor, Trezoreria a împrumutat aproape 1 miliarde de lei de la bănci, ușor sub țintă.

Timp de mulți ani, piața muncii din România a părut excepțional de rezistentă: ocuparea forței de muncă a crescut, salariile au crescut rapid, iar șomajul a rămas scăzut. Acest lucru a fost determinat de consumul susținut de expansiunea fiscală, creșterea salariilor și creditarea larg accesibilă. Dar acest model de creștere își atinge acum limitele.

Începutul anului 2026 a adus o adevărată undă de șoc pentru mediul de afaceri din România.

Actualele evaluări evidențiază o înrăutățire a perspectivei inflației, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să își prelungească scăderea lentă în trimestrul I 2026, la fel ca în proiecția precedent, arată Banca Națonală a României.

Execuția bugetului general consolidat pe luna ianuarie 2026 s-a încheiat cu un excedent de 0,85 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB, față de deficitul de 11,01 mld lei, respectiv 0,58% din PIB aferent lunii ianuarie 2025.

Indicele de încredere în economie a urcat ușor în februarie, cu contribuția tuturor sectoarelor, însă rămâne pentru a zecea lună la rând sub pragul de recesiune.

Statul român a devenit energo-dependent, bugetul fiind principalul beneficiar al „exploziei” prețurilor din energie, blamate public de oficiali, care evită însă să precizeze că, în absența acestora și a încasărilor majorate, deficitul ar fi urcat la 10–12% din PIB, reiese dintr-o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Banca Națională a României a prognozat o inflație mult mai mică anul trecut, până la rapoartele din a doua parte a anului. Banca admite că a subestimat presiunile inflaționiste din economie, manifestate în inflația de bază, dar arată că o parte semnificativă din inflația peste prognoză a venit din măsuri administrative: facturile la energie și creșterile de TVA și accize. Mai mult, comercianții nu doar au transferat în prețuri impactul TVA, ci chiar au scumpit mai mult, rotunjind în favoarea lor, arată banca centrală.

Un total de 40,2% dintre respondenții celui mai recent sondaj spun că principalul lor obiectiv profesional pentru 2026 este legat de schimbarea locului de muncă până la jumătatea anului.

Centrele comerciale din afara Capitalei au fost în 2025 cea mai atractivă clasă de active pentru cumpărătorii de proprietăți imobiliare din România.