Aurul rămâne etalon monetar, chiar dacă doar informal

scris 28 aug 2018

Iar cel mai bun argument în acest sens, care conține și o bună doză de ironie, este că cele mai puțin capitaliste state ale lumii îl folosesc tot mai intens ca instrument de protecție față de SUA și de dominația mondială a dolarului. De exemplu, luna trecută, banca centrală a Rusiei a achiziționat peste 26 de tone de aur, cea mai mare cantitate comparativ cu oricare altă lună din acest an, pentru a face față sancțiunilor impuse de Statele Unite.

În aprilie și mai, Rusia și-a redus de 4-5 ori orice deținere în dolari, preferând să cumpere mai mult aur, ceea ce a dus la speculații că rușii renunță la activele americane pentru a se proteja de riscul tot mai mare de a li se impune sancțiuni mai dure. Aurul reprezintă „o garanție de 100% în fața riscurilor juridice și politice”, a declarat, la acea dată, prim-viceguvernatorul băncii centrale a Rusiei, Dmitri Tulin.

„Este o mișcare foarte inteligentă din partea lui Putin. Rusia se află într-un război financiar. Renunță la dolarii americani în favoarea aurului. Acest lucru protejează Rusia de sancțiunile în dolari americani”, a comentat, pentru Bloomberg, Jim Rickards, editorul newsletter-ului Strategic Intelligence.

De asemenea, în Iran, cererea de aur a atins maximul ultimilor 4 ani la începutul lunii august, în perspectiv reinstituirii sancțiunilor economice de către SUA, în urma retragerii americanilor din acordul nuclear cu Teheranul.

Aurul rămâne însă și un instrument de protecție al oamenilor simpli față de state. Acest lucru se vede cel mai bine recent în Turcia. După ce politicile regimului Erdogan, dar și deteriorarea relațiilor Ankarei cu Washingtonul au dus la prăbușirea monedei naționale, lira, turcii au început să cumpere tot mai mult aur. Astfel, volumul mediu zilnic al tranzacțiilor futures cu metal galben la bursa din Istanbul s-a dublat în perioada martie-august 2018, de la 17.000 la 40.000 de contracte. Asta în pofida faptului că președintele Erdogan, care se bucură în continuare de o largă popularitate în Turcia, le-a cerut public cetățenilor să-și vândă deținerile de aur și să cumpere cu ele lire, pentru a susține moneda națională din patriotism.

Aurul păstrează valențe de etalon monetar din moment ce platina, care este un metal mai prețios grație calităților sale intrinseci, precum și rarității zăcămintelor, a ajuns să fie sensibil mai ieftină pe piețele internaționale. Diferența de preț o face încrederea investitorilor, indiferent de tipul lor, într-o epocă marcată încă de hazardul moral, selecția adversă și discreționarismul induse de politicile de relaxare cantitativă ale marilor bănci centrale ale lumii.

Aici trebuie să precizăm că platina rezistă mai bine decât aurul la coroziunea mediului ori la acțiunea acizilor obișnuiți (acid clorhidric, chiar sulfuric). Pe baza acestor calități, din 1751, a intrat în categoria metalelor prețioase, iar 200 de ani mai târziu a venit și rândul paladiului.

Două treimi din producția de platină este folosită în industria auto, petrochimie, electronică și industria dentară, și doar o treime intră pe mâna bijutierilor. Iar tehnologiile viitorului - cum ar fi motorul cu hidrogen - folosesc din plin acest metal.

Însă perioada recentă, dominată de criză, nu a fost singura în care aurul și platina s-au plasat la niveluri similare, ca urmare a “intervenției” QE asupra prețurilor. Pentru scurt timp, la finele anului 1996 și începutul lui 1997, aurul și platina au costat la fel - 350 de dolari uncia -, chiar dacă producția de metal alb reprezintă mai puțin de o zecime din cea de metal galben. După acel moment, în care Rusia și-a vândut rezerva de platină, prețul respectivului metal a urcat mai mult decât cel al aurului, ajungând la trendul firesc.


 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
aur
banca centrala