Istoria CEISD
Profit.ro anunța că, în 2022, Guvernul a stabilit ca investițiile străine directe - din afara Uniunii Europene - să fie avizate de o nouă insituție, respectiv de Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), aflată în subordinea Guvernului. Astfel, sunt supuse examinării și avizării CEISD investițiile străine directe care vizează securitatea energetică, a transporturilor, industrială, dar și domenii precum cel industrial, informatic, financiar sau de aprovizionare și nu numai. De asemenea, vor fi avizate investițiile străine directe a căror valoare depășește pragul de 2 milioane euro. CEISD îi are ca invitați permanenți pe reprezentanții Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE).
La finele anului 2024 Guvernul a stabilit că și investițiile efectuate de cetățeni români și de companii din România vor fi supuse examinării și avizării de securitate națională de către stat, prin CEISD.
În 2025, Ministerul Energiei a sesizat Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), din care fac parte ca invitați permanenți și reprezentanți ai SRI și SIE, în legătură cu tranzacția prin care MVM Group, compania energetică de stat a Ungariei, vrea să preia furnizorul de energie și gaze E.ON Energie România, controlat de grupul german omonim și la care ministerul este acționar minoritar semnificativ.
Ca urmare, după cum a anunțat Profit.ro, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis să nu accepte tranzacția prin care compania maghiară MVM Group intenționează să preia E.ON Energie România.
Modificările privind avizarea investițiilor străine
Conform ordonanței pregătite, vor fi avizate și investițiile prin care un investitor străin sau un investitor din Uniunea Europeană dobândește active de orice natură în domenii sensibile.
Vor constitui domenii sensibile, în care dobândirea de active poate afecta securitatea ori ordinea publică, următoarele:
a) Tehnologii critice și avansate, incluzând, fără a se limita la: inteligență artificială, robotică, semiconductori și componente electronice, securitate cibernetică, tehnologii aerospațiale, tehnologii din domeniul apărării, tehnologii de stocare a energiei, tehnologii cuantice, tehnologii nucleare, nanotehnologii, biotehnologii.
b) Infrastructură critică astfel cum este definită de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea și protecția infrastructurilor critice, aprobată cu modificările și completările ulterioare, exclusiv în următoarele domenii: energie, apă, transporturi, rețele de aprovizionare cu resurse vitale, sănătate, comunicații, mass-media, financiar-bancar, asigurări, procesarea sau stocarea datelor, infrastructuri aerospațiale, infrastructuri din domeniul apărării, terenuri și proprietăți imobiliare esențiale pentru funcționarea infrastructurilor de mai sus.
c) Sectorul farmaceutic, incluzând activități de cercetare, dezvoltare, producție, distribuție și furnizare de medicamente, dispozitive medicale și substanțe active.
d) Sectorul apărării și industria de apărare, incluzând: producția, dezvoltarea, întreținerea, reparația, integrarea, testarea sau furnizarea de echipamente, tehnologii, sisteme, componente, subansamble și servicii destinate sau utilizate în scopuri militare ori cu dublă utilizare.
Această avizare pentru domenii sensibile va viza exclusiv operațiunilor de dobândire de active.
Taxa de examinare a investițiilor este înjumătățită
Actul analizat de Profit.ro prevede și reducerea cuantumului taxei aferente procedurii de examinare de la 10.000 euro la 5.000 euro.
În același timp, este reglementat regimul veniturilor provenite din contribuția de examinare, stabilindu-se expres că, după acoperirea integrală a necesarului de finanțare pentru desfășurarea activității Comisiei pentru examinarea investițiilor, excedentul rămas din veniturile realizate de Consiliul Concurenței se virează la bugetul de stat.
Este redus, totodată, termenul de analiză la nivelul Comisiei de la 60 de zile la 45 de zile calendaristice, măsură care, potrivit Guvernului, reflectă orientările avute în vedere la nivelul Uniunii Europene în contextul viitorului regulament privind examinarea investițiilor.
În completarea acestei măsuri, se propune simplificarea și accelerarea etapei de emitere a soluției de autorizare, prin modificarea procedurii de adoptare a deciziei, care se va realiza prin ordin al șefului Cancelariei Prim-Ministrului, în locul deciziei emise de plenul Consiliului Concurenței, cu reducerea corespunzătoare a termenului de emitere de la 75 de zile la 10 zile calendaristice.
Ordonanța pregătită prevede inclusiv modificarea denumirii CEISD în Comisia pentru examinarea investițiilor (CEID).
Draftiul de act normativ prevede și majorarea pragului valoric de la 2 milioane de euro la 5 milioane de euro pentru supunerea investițiilor procedurii de examinare.
”Pragul valoric anterior a condus, în practică, la includerea în procedura de examinare a unui număr ridicat de investiții de dimensiuni reduse sau cu impact limitat, ceea ce a determinat o supraîncărcare administrativă și o diluare a capacității de analiză aprofundată a cazurilor cu risc ridicat. Stabilirea unui prag valoric de 5 milioane de euro permite o abordare mai proporțională și mai eficientă a mecanismului de examinare, asigurând focalizarea asupra investițiilor cu potențial impact strategic, reducerea sarcinilor administrative pentru investitori și autorități și creșterea predictibilității procedurale”, arată Guvernul.
Numărul de membri cu drept de vot ai Comisiei de Examinare a Investițiilor Străine Directe va fi redus de la 11, câți sunt în prezent, la 7 membri.
Guvern arată că a redus indemnizațiile membrilor CEISD și ale experților, respectiv:
- Pentru membrii Comisiei, în prezent, valoarea indemnizației lunare reprezintă 15% din indemnizația unui ministru (față de 30%, cât era înainte de modificarea legislativă adoptată de actualul guvern), indiferent de numărul ședințelor, adică aproximativ 1.900 de lei net lunar, indiferent la câte ședințe participă un membru al Comisiei. Înainte, indemnizația se acorda pentru participarea la fiecare ședință.
- Pentru experți, în prezent, valoarea indemnizației lunare reprezintă 12% din indemnizația unui ministru (față de 15%, înainte), indiferent de numărul ședințelor, adică aproximativ 1.500 de lei net lunar, indiferent la câte ședințe participă sau pregătește un expert. De asemenea, înainte, indemnizația se acorda pentru fiecare ședință.
Termene mai scurte pentru evaluarea impactului asupra mediului
O altă componentă a proiectului de ordonanță introduce modificări prin aplicarea cărora se va obține o reducere de 40 de zile a timpului maxim alocat pentru luarea deciziei în cadrul celor două etape din procedura de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv etapa de evaluare inițială și etapa de încadrare.
Proiectul introduce o serie de termene pentru pașii administrativi parcurși de autoritatea competentă pentru protecția mediului în etapele procedurale, respectiv:
- Termenul de maxim 15 zile pentru parcurgerea etapei de analiză inițială se reduce la 10 zile;
- Termenul de 20 de zile pentru autoritățile care fac parte din Comsia de Analiză Tehnică pentru analiza memoriului de prezentare, transmis de titular în vederea parcurgerii etapei de încadrare, pentru formularea unui punct de vedere, se reduce 15 zile;
- Termenul de maximum 90 de zile pentru luarea unei decizii în etapa de încadrare se reduce la 60 de zile.
Proiectul consolidează și procesul de digitalizare în domeniul protecției mediului, prin dezvoltarea unui nou sistem informatic național pentru evidența și raportarea datelor și informațiilor de mediu.
Platforma va permite transmiterea electronică a documentațiilor, urmărirea în timp real a stadiului procedurilor și o gestionare mai eficientă și transparentă a fluxurilor administrative.
Măsuri pentru apărarea împotriva incendiilor
Un capitol important al proiectului se referă la introducerea unor măsuri mai clare, simplificate, dar de introducere a responsabilităților mai ferme privind securitatea la incendii.
În privința procedurilor de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, se propune ca termenul de soluționare a avizelor să scadă de la maxim 21 zile la maxim 15 zile, iar în cazul investițiilor din fonduri UE sau a revenirii la documentații, termenul să fie de maximum 5 zile lucrătoare.
Dacă autorizația nu este emisă în termen și documentația este completă, se eliberează un acord provizoriu pe 60 de zile, pe baza unei declarații pe proprie răspundere și se va face verificare obligatorie în teren.
De asemenea, dacă în prezent nu există nicio consecință reală pentru întârzieri și nici indicatori de performanță, actul normativ propune indicatori de performanță stabiliți la nivel național în mod unitar, răspunderea directă a inspectorului-șef pentru nerespectarea termenelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu și arată că întârzierea în soluționarea cererilor/nerespectarea termenelor este abatere disciplinară și se poate ajunge până la trecerea în rezervă.
Proiectul de OUG prevede, în locul depunerii cererilor și a documentațiilor eminamente în format letric, ca depunerea să fie exclusiv electronică, documentația să fie stocată digital și, totodată, oferă posibilitatea de redistribuire a dosarelor între inspectorate pentru respectarea termenelor.
O altă noutate introdusă este aceea că IGSU va certifica proiectele-tip repetitive prin eliberarea unui acord central, iar inspectoratele județene vor aplica acordul central.
”Astfel va exista coerență națională prin uniformizarea deciziei și nu va mai exista situația în care același tip de proiect este avizat de zeci de ori în județe diferite, uneori cu soluții contradictorii”, mai arată Executivul.
Pentru situațiile în care autorizația deja există și apar diverse defecțiuni, caz în care se ajungea la pierderea automată a autorizației și închiderea imediată, chiar și pentru probleme tehnice minore, actul normativ propune suspendare temporară a autorizației, nu anulare automată, și termene clare de remediere: până la 30 zile (extensibil justificat) și ridicare rapidă a suspendării după remediere (max. 5 zile).
Guvernul afrimă că astfel se evită închiderile abuzive și se menține siguranța în exploatare fără distrugerea activității economice.
Cât privește sancțiunile, se trece de la amenzi necorelate cu gravitatea faptelor și avertismentul aplicat frecvent, ceea ce conduce la un slab efect preventiv, la amenzi crescute (până la 100.000 lei), oprirea funcționării pentru încălcări grave, fără avertisment la fapte grave și încadrarea în categoria contravențiilor penale pentru reluarea activității fără drept.
