Experții Fondului Monetar Internațional sunt de părere că autoritățile române trebuie să relanseze lupta împotriva corupției precum și eforturile de eficientizare a administrației publice și de îmbunătățire a guvernanței întreprinderilor de stat, se arată în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei românești.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere economică a României în acest an de 7% și arată că ”revenirea economică a României pare a fi cea mai rapidă în rândul țărilor UE începând din trimestrul 4 al anului 2020”. De asemenea, FMI prognozează un deficit fiscal în 2021 de 6,8% din PIB, sub ținta de deficit bugetar stabilită de autorități, de 7,2% din PIB.
"Eforturile României de combatere a corupției în perioada de aderare la UE au fost recunoscute la nivel internațional. Cu toate acestea, atât lupta împotriva corupției, cât și eforturile de eficientizare a administrației trebuie reenergizate. Nu poate exista o convergență a standardului de viață cu cele din economiile mai bogate ale UE fără convergența standardelor de guvernanță economică", precizează comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.
De asemenea, experții FMI consideră că o altă prioritate a autorităților române este inversarea tendința de înrăutățire a performanțelor financiare ale întreprinderilor de stat, iar aceasta va necesita o monitorizare sporită și reforme la nivelul întreprinderilor de stat cu o prezență puternică în sectoarele energie și transporturi. "Îmbunătățirea guvernanței întreprinderilor de stat va fi esențială pentru absorbția fondurilor UE, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură publică față de celelalte țări din UE și pentru îndeplinirea obiectivelor climatice. O mai bună guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat ar fi un prim pas important", susțin experții FMI.
Alte recomandări FMI
- Se impune menținerea măsurilor temporare de susținere a veniturilor și a companiilor, cum ar fi alocațiile Kurzarbeit și granturile acordate IMM-urilor
- Veniturile suplimentare rezultate din redresarea economică ce a ajutat perspectiva fiscală ar trebui economisite
- Sunt necesare reforme urgente pentru modernizarea infrastructurii IT, consolidarea gestionării riscurilor de conformare pentru combaterea evaziunii fiscale și îmbunătățirea guvernanței și a dotării cu personal a ANAF
- Lărgirea bazei de impozitare și eliminarea portițelor legislative ar contribui la realizarea unei distribuiri mai echitabile a poverii fiscale
Inflația va crește până la sfârșitul acestui an, în principal din cauza ajustărilor prețurilor la energia electrică și la combustibili, însă aceste ajustări de prețuri se vor disipa în 2022, permițând astfel revenirea inflației în intervalul țintă, precizează Fondul Monetar Internațional (FMI) în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei românești.
"BNR a relaxat decisiv politica monetară și cea financiară ca răspuns la pandemie. Se preconizează că inflația va crește până la sfârșitul acestui an, în principal din cauza ajustărilor prețurilor la energia electrică și la combustibili, anticiparea fiind că aceste ajustări de prețuri se vor disipa în 2022, permițând astfel revenirea inflației în intervalul țintă. Continuarea politicii monetare acomodative menite să contribuie la asigurarea redresării este oportună, având în vedere anticipațiile inflaționiste bine ancorate, output gap-ul negativ și proiecțiile reduse de creștere a salariilor, precum și incertitudinile legate de pandemie. Pe măsură ce consolidarea fiscală este în curs de desfășurare, prelungirea politicii monetare acomodative dincolo de acest an poate fi oportună, atât timp cât este în concordanță cu ținta de inflație", se arată în comunicatul remis de FMI.
Cu toate acestea, instituția financiară internațională susține că, pe fondul creșterii economice puternice, se anticipează creșterea în continuare a deficitului de cont curent în acest an până la aproximativ 5,5% din PIB. "Pe măsură ce criza se diminuează, creșterea treptată a flexibilității cursului de schimb ar contribui la absorbția șocurilor externe și, coroborată cu consolidarea fiscală, ar putea contribui, de asemenea și la reducerea deficitului de cont curent", susțin reprezentanții FMI.
În ceea ce privește sistemul bancar românesc, FMI arată că acesta a intrat în pandemia COVID-19 de pe o poziție solidă, cu capital, iar creditele neperformante au rămas la un nivel scăzut în 2021.
"Sistemul bancar românesc a intrat în pandemia COVID-19 de pe o poziție solidă, cu capital, lichiditate și profitabilitate puternice pe fondul supravegherii prudente. Calitatea activelor a beneficiat până în prezent de redresarea economică mai puternică, creditele neperformante rămânând la un nivel scăzut în 2021. Pe baza nivelurilor pre-pandemie de provizionare a pierderilor din împrumuturi în sistemul bancar, ce se situau peste media UE, băncile au majorat în mod preventiv provizioanele în 2020", se arată în documentul FMI.
În opinia instituției financiare internaționale, recomandările BNR, care oglindesc orientările la nivelul UE, de limitare a plăților de dividende și a răscumpărărilor de acțiuni au contribuit și ele la creșterea retenției de capital în sistem. "Standardele de clasificare a împrumuturilor au fost restabilite în mod corespunzător în 2021, iar moratoriul serviciului datoriei a expirat în martie, cea mai mare parte a împrumuturilor aflate sub moratoriu până atunci fiind rambursate. Aceste acțiuni vor contribui la creșterea vizibilității calității activelor pe mai departe", se arată în document.
Cu toate acestea, în cazul în care portofoliile de credite se deteriorează semnificativ, FMI recomandă utilizarea capitalului permițând în același timp o perioadă mai lungă de reacumulare.
Totodată, trebuie făcute pregătiri pentru gestionarea eficientă a unei potențiale creșteri a cazurilor de restructurare a datoriilor și de insolvență în rândul companiilor, subliniază FMI în document.
Deficitul fiscal al României în 2021 este estimat la 6,8% din PIB, sub ținta stabilită de autorități, de 7,2% din PIB, precizează Fondul Monetar Internațional în concluziile publicate în urma misiunii de evaluare a economiei românești.
Potrivit documentului publicat de instituția financiară internațională, bugetul pe anul 2021 asigură susținerea în continuare a redresării, punând în același timp bazele reconstruirii spațiului fiscal, astfel încât Guvernul să poată proteja din nou veniturile populației data viitoare când apare o calamitate economică.
"Cheltuielile bugetare s-au reorientat către investiții, inclusiv pe baza fondurilor UE, fapt ce ar trebui să stimuleze capacitatea economică pe termen mediu a României de a crea locuri de muncă și de a genera venituri. Această reorientare reflectă, de asemenea, o temperare binevenită în creșterea salariilor și pensiilor din sectorul public. Pe mai departe, va fi, de asemenea important să se asigure resurse suficiente pentru a proteja gospodăriile cele mai vulnerabile. Redresarea economică din ultimele luni, peste nivelul preconizat, a ajutat perspectiva fiscală. Veniturile suplimentare rezultate ar trebui economisite. Pe această bază, deficitul fiscal în 2021 este estimat acum la 6,8% din PIB, sub ținta de deficit bugetar stabilită de autorități, de 7,2% din PIB", se arată în comunicatul remis de FMI în urma încheierii consultărilor pe Articolul IV.
Pe de altă parte, însă, experții instituției arată că, pe măsură ce redresarea ia amploare, eforturile politicilor ar trebui să se axeze pe reformele fiscal-structurale menite să contribuie la reconstruirea spațiului de manevră fiscal necesar pe termen mediu și la respectarea normelor UE.
O misiune FMI a efectuat o vizită virtuală la București în perioada 10-28 mai pentru a purta discuții privind consultările în temeiul Articolului IV.
