Câștigul salarial mediu net a crescut ușor în februarie față de ianuarie și și-a păstrat dinamica de două cifre față de anul anterior. Salariile se apropie din nou de borna de 1.000 de euro/net, atinsă doar în decembrie anul trecut, când s-au acordat primele de Crăciun.
Firmele au amână deciziile de investiție, pe fondul celor mai recente modificări guvernamentale de natură fiscală, arată Raluca Popescu, vicepreședintă a UniCredit Bank România, responsabilă cu aria de corporații. Cererea de finanțări legate de programele derulate prin PNRR arată aceeași reticență, lucru care se întâmplă deși economia românească este în continuare pe creștere și finanțarea firmelor rămâne pe plus în acest an.
Bursele europene au avut cea mai bună săptămână din martie, iar acțiunile americane sunt pe cale să înregistreze cele mai mari câștiguri din noiembrie anul trecut, după ce noi date economice din SUA au alimentat așteptările că Fed și-a încheiat ciclul de majorare a dobânzilor.
Senatul a respins creșterea unor salarii în Ministerul Finanțelor și instituțiile subordonate prin egalizare a remunerațiilor tuturor angajaților la nivelurile mai ridicate obținute de o parte a personalului în urma unor procese în instanță. Abrogarea prevederii a fost introdusă prin amendament la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței Guvernului prin care s-a decis egalizarea. Similar, tot prin amendamente, senatorii au abrogat și prevederi care introduceau control al ANAF asupra achizițiilor autorităților locale.
Cheltuielile salariale lunare ale Ministerului Finanțelor și instituțiilor subordonate, inclusiv ANAF, ar crește cu circa 7% raportat la luna octombrie, ca urmare a aplicării ordonanței de egalizare a salariilor la nivelurile mai ridicate obținute deja de unii angajați prin procese în instanță. În pofida acestei creșteri a cheltuielilor, Finanțele și instituțiile din subordine nu ar depăși bugetul stabilit pentru 2023, motivul fiind plecările de personal către alte ministere, unde câștigurile salariale sunt mai ridicate.
Noile modificări fiscale anunțate de Guvern vor avea efecte în lanț asupra întregului ecosistem de furnizori Leoni România, format din circa 1.000 de IMM-uri, vor duce la creșteri de prețuri și se vor dovedi de o gravitate mai mare față de cea anticipată acum, a declarat marți, la Maratonul Afacerilor Germane în România, organizat de PROFIT NEWS TV, Andrada Verdeș, Country Manger Leoni Wiring Systems România.
Acțiunile europene s-au apreciat puternic joi, până la cel mai ridicat nivel din ultima lună, pe fondul așteptărilor că Banca Centrală Europeană (BCE) nu va mai majora dobânzile în viitorul apropiat.
O analiză a Consiliului Concurenței arată că în perioada ianuarie 2021-august 2023 prețurile medii ale medicamentelor eliberate fără rețetă s-au majorat cu procente cuprinse între 11% și 66%. Totodată,pe parcursul perioadei analizate, prețurile medii ale suplimentelor alimentare s-au majorat cu procente cuprinse între 1% și 62%, comparativ cu luna ianuarie a anului 2021.
Acțiunile europene au început săptămâna în creștere, susținute de companiile miniere și de sectorul bancar, în timp ce comentariile secretarului Trezoreriei americane au alimentat așteptările privind o aterizare ușoară a economiei SUA.
Acțiunile europene se apreciază pentru a doua sesiune consecutivă marți, în contextul în care recentele măsuri de stimulare din China și datele favorabile privind inflația din Marea Britanie au stimulat apetitul pentru risc, înaintea publicării de noi date economice, care ar putea oferi indicii suplimentare privind politicile monetare ale băncilor centrale.
Continuarea politicii de majorare a dobânzilor de către Rezerva Federală este pusă sub semnul întrebării, după o inflație sub așteptări în SUA, potrivit unei analize a casei de brokeraj pe burse internaționale XTB.
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alin Nica (PNL), a criticat măsurile fiscale pregătite de Guvern în privința angajaților din IT și a afirmat că aceste măsuri vor produce daune, în loc să producă economii la buget. Nica a adăugat că este de acord cu reducerea cheltuielilor, dar că ar trebui să se înceapă cu pensiile speciale și restructurări în administrația centrală și în agenții.
Principalii indici bursieri europeni se apreciază miercuri, în frunte cu acțiunile britanice, care au crescut puternic după publicarea datelor privind inflația.
Acțiunile europene au crescut luni, dând semne de revenire după ce săptămâna trecută au înregistrat cel mai abrupt declin din martie, în contextul în care investitorii își îndreaptă atenția spre sezonul de raportări financiare și un nou set de date privind inflația în SUA.
Inflația din Germania a încetinit semnificativ în martie, însă mai lent decât estimau economiștii, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a înăspri și mai mult politica monetară.
Personalul Băncii Centrale Europene (BCE), instituția responsabilă cu menținerea stabilității prețurilor în zona euro, ia în calcul acțiuni de protest și chiar declanșarea unei greve, după ce angajații au respins o ofertă de majorare salarială venită din partea conducerii băncii, care se cifra mult sub rata inflației din Euroland, a declarat un oficial sindical, scrie Financial Times.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a anunțat că nu vor fi alte creșteri de taxe pentru următorii doi ani, în afara celor anunțate deja. El a precizat că România va ieși pe creștere economică și în 2023.
Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă de ajutoare a României menită să acorde o compensație parțială întreprinderilor mari consumatoare de energie confruntate cu o creștere a prețurilor la energie electrică ce rezultă din costurile indirecte ale emisiilor în cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
Acțiunile globale se apreciză vineri, pe cale să bifeze cel mai mare câștig lunar începând cu noiembrie 2020, susținute de performanțe robuste pe bursele europene și americane.
Principalii indici bursieri din SUA s-au apreciat pentru a doua zi consecutiv marți, recuperând integral pierderile de săptămâna trecută.
Acțiunile europene s-au apreciat vineri și au încheiat săptămâna cu cel mai mare avans pentru periodă din ultimele două luni și jumătate, pe fondul revenirii apetitului pentru activele de risc.
Acțiunile europene și contractele futures din SUA se apreciază vineri, după ce președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a respins speculațiile privind creșteri mai abrupte ale ratelor dobânzilor. Sentimentul de aversiune la risc s-a atenuat, susținut inclusiv de o revenire a pieței criptomonedelor.
Acțiunile europene s-au apreciat puternic miercuri, consemnând cel mai mare avans zilnic din ultimii doi ani, în contextul în care președintele Ucrainei s-a arătat dispus să facă concesii în vederea restabilirii păcii cu Rusia. Indicii bursieri de la New York cresc accelerat în prima parte a tranzacțiilor, inclusiv pe fondul ieftinirii petrolului.
Acțiunile europene și americane se apreciază puternic miercuri, susținute de companiile din tehnologie și auto, în contextul în care vânzările de obligațiuni suverane se temperează.
Acțiunile europene s-au apreciat pentru a treia zi consecutivă joi, până la cel mai ridicat nivel din ultima lună, pe fondul optimismului că economiile globale nu vor fi deraiate de varianta omicron a coronavirusului. În SUA, indicele S&P 500 se îndreaptă spre o nouă închidere-record în ultima sesiune de tranzacționare dinaintea vacanței de Crăciun.