Șefii de stat și de guvern din cele 27 de state membre UE se reunesc, pentru a doua oară în ultimele două săptămâni, în încercarea de a scădea prețurile la energie, însă punctele de vedere diferite fac puțin probabil ca blocul comunitar să ajungă, pentru moment, la un acord cu privire la plafonarea prețului gazelor naturale, transmite Reuters.
Prețul mediu al gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au coborât marți la 327 lei/MWh, preț cu 27% mai scăzut decât cel înregistrat în aceași zi a anului trecut, de 447,5 lei/MWh. Un preț mai scăzut ca cel pentru gazele cu furnizare în ziua de miercuri a fost înregistrat doar în primele 3 zile ale acestui an, când combinația între vremea blândă și consumul non-casnic, dar și casnic, scăzut, a situat prețurile la aproximativ 300 lei/MWh.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au continuat să scadă în condițiile în care cererea scăzută din cauza temperaturilor peste medie dar și oferta abundentă grație intrărilor constante de gaze lichefiate au pus presiuni asupra prețurilor, transmite Reuters.
Comisia Europeană urmează să propună săptămâna aceasta un plafon de preț ”dinamic”, de ultimă instanță, pentru gazele naturale în Uniunea Europeană și limite obligatorii ale gradului în care prețurile tranzacționate pot fluctua într-o singură zi, conform unui proiect de propunere, citat de Reuters.
Prețul spot al gazelor a coborât luni sub 385 lei/MWh pe cele două platforme operate de Bursa Română de Mărfuri (BRM), cea intraday și cea pentru ziua următoare, ajungând la cel mai redus nivel al ultimelor 8 luni, nemaiîntânit de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Gradul ridicat de înmagazinare, atât la nivel autohton, cât și european, dar și vremea caldă, care a coborât consumul curent mult sub media perioadei, au contribuit la o diminuare a cererii, în condițiile în care gazele, inclusiv cele rusești, încă circulă către Bătrânul Continent.
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au scăzut, într-un moment în care Uniunea Europeană se pregătește să adepte noi măsuri destinate să reducă volatilitatea pe cea mai importantă piață, în încercarea de a contracara criza energetică, transmite Bloomberg.
Liderii statelor membre UE vor profita de reuniunea lor de la finele acestei săptămâni pentru a analiza mai multe opțiuni pentru plafonarea prețului gazelor naturale, un subiect care creează divergențe în UE de mai multe săptămâni, potrivit unei noi variante de lucru a concluziilor summitului din 20-21 octombrie, consultată de Reuters.
Întrebarea cum, când și dacă vor fi plafonate prețurile la gaze ar urma să domine o altă reuniune la Praga a statelor membre ale Uniunii Europene, acestea urmărind un plan comun care să vizeze prețurile ridicate la gaze - un compromis la care nu au reușit să ajungă în ultimele săptămâni, se arată într-o analiză realizată de Reuters.
Polonia este primul și, deocamdată, singurul stat european care extrage din depozite mai mult decât injectează în noul an gazier care a debutat pe 1 octombrie. În cea de-a treia zi a acestei luni, companiile poloneze au extras 90 GWh din cantitatea depozitată de 35,7 TWh, reprezentând peste 98% din capacitatea totală de înmagazinare a Poloniei. România, în schimb, a injectat în aceeași zi în depozite aproximativ 174 GWh, arată date consultate de Profit.ro.
Un grup de state membre UE, inclusiv Polonia, Italia și Grecia, a elaborat o propunere adresată Uniunii Europene privind introducerea "unui interval dinamic de prețuri" pentru gaze, într-o încercare de a reduce prețul ridicat al energiei și inflația, transmite Reuters.
Vremea neobișnuit de caldă pentru această perioadă a anului, care a influențat consumul curent, dublată de un nivel record al înmagazinărilor, atât la nivelul UE, cât și în România, au condus la o prăbușire a prețurilor spot în ultima săptămână. Prețul pentru gazul cu livrare în ziua următoare pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, a coborât miercuri, pentru prima dată în ultimele 4 luni sub 100 euro/MWh, în timp ce prețurile spot din România s-au situat și sub 500 lei/MWh.
Scumpirea accelerată a gazului din România, în urma adoptării controversatei ordonanțe de urgență 119, prin care traderii au fost penalizați, a făcut ca Ungaria să nu mai intenționeze să folosească, marți, Sistemul Național de Transport (SNT) pentru tranzitul gazelor rusești pentru prima dată în ultimele 4 luni, preferând să importe gaz din Austria, unde prețul era mai mic decât cel de pe piața autohtonă.
Grecia, Italia, Belgia, Polonia promovează o scrisoare pe tema plafonării prețurilor la gazele naturale care urmează să fie trimisă Comisiei Europene, în perspectiva Consiliului Miniștrilor Energiei din UE, care va avea loc vineri, 30 septembrie, transmite publicația elenă Kathimerini.
Gazele tranzacționate pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), de altfel singurele gaze care se mai comercializează pe piețele centralizate autohtone, au devenit de câteva zile, pentru prima dată în ultimele 4 luni, mai scumpe decât cele de cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, deși în continuare România este folosită ca țară de tranzit de Ungaria. La mijlocul august, gazele se tranzacționau pe piața pentru ziua următoare în România cu aproape 90 de euro sub cele comercializate pe piața similară din Austria.
Problemele Europei în aprovizionarea cu petrol și gaze în această iarnă, din cauza conflictului cu Rusia, ar putea fi exacerbate de o nouă criză pe piață, în care prețurile sunt deja ridicate: o criză de lichidități care ar putea duce la o creștere și mai mare relatează Reuters.
Prețul gazelor naturale în Europa a scăzut luni, până la cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, pe măsură ce țările își intensifică măsurile pentru a contracara criza energetică la mai puțin de două săptămâni de debutul sezonului de termoficare, transmite Bloomberg.
Prețul gazelor naturale în Europa a scăzut pentru a treia zi, după ce Comisia Europeană a insistat cu intervențiile pe piață pentru a atenua efectele celei mai grve crize energetice din ultimele decenii, transmite Bloomberg.
Plafonarea prețurilor la gaze naturale nu va rezolva criza energetică a Europei, a declarat Jonas Gahr Stoere, premierul Norvegiei, țară care a luat locul Rusiei în topul furnizorilor de gaze ai Bătrânului Continent.
Un segment conținând un joc de tip ″Roata Norocului″ din cadrul emisiunii de dimineață ″This Morning″ de la televiziunea britanică ITV a oferit unui telespectator care a intrat prin telefon în direct șansa de a îi fi plătite facturile la energie, în condițiile majorării galopante și fără precedent a prețurilor în întreaga Europă.
Prețul gazelor naturale în Europa a coborât joi până la 197 de euro pentru un Megawatt-oră, revenind sub pragul de 200 de euro pentru un Megawatt-oră pentru prima dată de la începutul lunii august, transmite DPA.
Autoritățile din Turcia au anunțat majorarea prețului electricității și al gazelor naturale cu aproximativ 50% pentru utilizatorii industriali, și cu aproximativ 20% pentru gospodării, din cauza creșterii globale a prețurilor energiei, transmite Reuters.
Guvernul a redus cu 40% prețul reglementat cu care producătorii români de gaze naturale, cei mai mari fiind Romgaz, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, sunt obligați să vândă gaze din producția proprie centralelor de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate de încălzire a populației, precum cel operat de Termoenergetica la București, sau furnizorilor acestora.
Prețul gazului tranzacționat pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât miercuri sub 1.000 de lei/MWh, nivel înregistrat ultima dată în urmă cu 2 săptămâni, când trader-ii au limitat cantitatea de gaze intrată în România, ca urmare a faptului că prețul din România ajunsese cu 90 de euro sub cel de pe cea mai importantă bursă regională, cea CEGH din Austria. Diferențialul de preț dintre cele 2 piețe a ajuns din nou la 80 de euro/MWh pe 29 august, ceea ce a condus din nou la o înjumătățire a importurilor destinate pieței autohtone.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a cerut duminică Uniunii Europene "să decupleze prețul energiei electrice de cel al gazelor", pentru a scădea facturile la curent, transmite AFP, preluată de Agerpres.
Compania lituaniană Achema, care operează cel mai mare combinat de îngrășăminte chimice din țările baltice, a anunțat că oprește complet producția de la 1 septembrie din cauza scumpirii masive a gazelor naturale, principala materie primă din industrie, scrie presa lituaniană.