Într-un context al majorării ratelor de dobândă, piața rezidențială din SUA înregistrează un blocaj la nivelul tranzacțiiilor, care, de regulă, anticipează delin al prețurilor.
Banca Centrală Europeană (BCE) nu se va opri la o singură majorare de 0,50 de puncte procentuale, la următoarele reuniuni de politică monetară, a declarat un membru al consiliului de administrație, pentru CNBC.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a declarat că inflația în zona euro rămâne mult prea ridicată și a promis că factorii de decizie nu vor renunța la eforturile lor de a readuce creșterea prețurilor la nivelul țintit.
Lupta Băncii Centrale Europene cu inflația s-ar putea încheia în jumătate de an, deoarece factorii de decizie ar putea începe să inverseze majorările de dobândă încă din luna iulie, potrivit economiștilor chestionați de Bloomberg.
Banca Națională a României (BNR) a majorat marți dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 7% pe an, decizie despre care Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al băncii, spune că doar a consolidat evoluția dobânzilor deja existente și nu va avea efecte negative majore asupra mediului de business, ci dimpotrivă.
Aflate în trend descedent în ultimii 2 ani, obligațiunile guvernamentale s-au înscris pe o tendință de revenire ce s-a accelerat la debutul lui 2023.
Principalii indici de pe Wall Street au pierdut joi peste 1%, în condițiile în care datele privind piața americană a muncii au redus speranțele că Rezerva Federală ar putea întrerupe în curând ciclul de majorare a dobânzilor.
Creșterea prețurilor din cele mai mari economii europene a încetinit pe final de an, oferind sprijin burselor din Europa. Dar acest lucru nu înseamnă neapărat că Banca Centrală Europeană se va grăbi să oprească majorările de dobânzi.
Necesarul brut de finanțare pentru anul următor, suma pe care statul trebuie să o împrumute pentru a acoperi deficitul bugetar (datorie nouă) și plata datoriei vechi care ajunge la scadență, este de 160 de miliarde de lei. Aceasta este cea mai ridicată sumă de până acum anunțată ca țintă de împrumuturi, conform datelor analizate de Profit.ro. Este avută în vedere și posibilitatea unor emisiuni de tip Samurai (pe piața internă din Japonia) sau obligațiuni verzi, informație prezentată la mijlocul lunii decembrie de Profit.ro.
Anul bursier românesc a fost caracterizat de scăderi ale principalilor indici, o gripare cvasi-totală a pieței ofertelor publice și deprecieri ale titlurilor de stat. Șocul declanșării conflictului din Ucraina și vântul din față dinspre dobânzi au fost factorii catalizatori ai unui trend descendent, atenuat în cea mai mare parte a anului de rezultatele bune ale producătorilor de energie. Declinul indicelui BET a fost anticipat de apariția repetată la cumpăna dintre ani a unei formațiuni tehnice a „celor 3 ciori”, care prevestește, de regulă, reversarea bursei pe o tendință negativă. Semnalul a fost dat în timp real de Profit.ro.
Toate cele 4 emisiuni de obligațiuni guvernamentale în programul Fidelis vândute recent de stat se tranzacționează la debutul în ringul bursier la prețuri peste 100 de lei sau de euro pe titlu. Reprezentanții Ministerului Finanțelor spun că participarea investitorilor persoane fizice în anul 2022 este peste așteptări.
Acțiunile americane au scăzut pentru a patra ședință la rând, traderii analizând opțiunile Rezervei Federale pentru anul viitor, după ce oficialii băncii au afirmat că vor continua să majoreze ratele până când vor fi siguri că inflația va scădea semnificativ.
Peste 10.000 de ordine s-au strâns în sistemul bursei pentru obligațiunile guvernamentale puse în vânzare în cadrul programului Fildelis, cu o distribuție echilibrată între titlurile denominate în lei și cele în moneda unică europeană.
Cotațiile petrolului scad vineri, în linie cu acțiunile globale, însă sunt pe cale să încheie săptămâna cu cel mai mare câștig de la începutul lunii octombrie, în contextul îngrijorărilor legate de întreruperile de aprovizionare și al așteptărilor privind redresarea cererii în China.
Acțiunile americane s-au corectat abrupt joi și au închis tranzacțiile la cel mai redus nivel de la finele lunii octombrie, în contextul în care marile bănci centrale au reiterat că vor continua să înăsprească politica monetară pentru a frâna inflația, alimentând temerile legate de o eventuală recesiune.
Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat din nou dobânzile la ședința de politică monetară de joi , pentru a patra oară la rând, în încercarea de a tempera inflația din zona euro.
Acțiunile americane au trecut pe scădere după anunțarea deciziei Fed de a majora dobânda cu 0,5 puncte procentuale, în intervalul 4,25%-4,5%. Deși decizia a fost în linie cu așteptările, apetitul investitorilor a fost tras în jos de previziunile economice mai slabe și de tonul pesimist al Fed.
Rezerva Federală (Fed) a SUA a majorat, miercuri, dobânda de referință pentru a cincea ședință consecutivă, cu 0,5 puncte procentuale, în linie cu estimările analiștilor.
Acțiunile americane s-au apreciat pentru a doua sesiune consecutivă marți, pe fondul datelor încurajatoare privind evoluția inflației, care au alimentat speranțele legate de încetinirea ritmului de înăsprire a politicii monetare.
Aproape 3.000 de ordine s-au strâns în sistemul bursei pentru obligațiunile guvernamentale puse în vânzare în cadrul programului Fildelis.
Șefii de bănci prezenți la Forumul Financiar organizat de Profit.ro se așteaptă la o creștere a creditelor neperformante anul viitor, în contextul încetinirii economiei. Vestea bună pentru debitori este că aceștia anticipează o scădere a dobânzilor, pe fondul domolirii inflației.
Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.
Statul ar urma să cheltuiască pentru plata de dobânzi suma de 27,78 miliarde de lei anul următor, în scădere cu doar 196 milioane de lei față de 27,97 miliarde lei, cât estimează pentru anul acesta. Costul cu dobânzile din 2022 a fost unul record, atât ca sumă, cât și ca pondere în PIB, în contextul în care Guvernul a trebuit să contracteze în acest an datorie cu dobânzi tot mai ridicate. Trebuie menționat însă, că majorarea puternică a PIB nominal, la 1.552 miliarde lei estimat pentru anul următor, va ajuta Guvernul, ponderea datoriei în PIB urmând să coboare de la 2% în 2022 la aproape 1,8% în 2023.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a explicat, la Prima TV, de ce dobânzile la împrumuturi sunt mai mari în 2022, menționând că dincolo de inflație și de ratinguri este modul în care România s-a împrumutat în neștire în ultimii doi ani.
Cotațiile petrolului au continuat să scadă marți, pentru a treia sesiune consecutivă de tranzacționare, pe fondul îngrijorărilor că banca centrală americană ar putea menține ratele dobânzilor la un nivel ridicat pentru o perioadă îndelungată.