Bolojan: Să se întrebe unii când au fost băuți! Despre faptul că și Guvernul Niculescu vrea legea salarizării: Când nu au votat legea salarizării și am pierdut 770 milioane euro sau când propun acum să votăm legea?

Bolojan a amintit că a susținut mereu că indiferent ce guvern va fi numit, nu va putea să nu indexeze pensiile sau salariile, pentru că a fost plafonare timp de 2 ani, perioadă cu o inflație ridicată, care a scăzut puterea de cumpărăre.

”Indiferent ce guvern va fi, nu poate să evite o astfel de situație. Cel mai bun moment pe care l-am fi avut să rezolvăm această problemă, cel puțin pe componenta de salarizare, a fost în vară, în luna august, când aveam jalonul din PNR, deci un angajament al României legat de adoptarea legii salarizării.

Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți: când nu au votat legia salarizării în august și, nevotând, am pierdut 770 de milioane de euro sau când propun acum în programul de guvernare să votăm legea salarizării, care este necesară, dar după ce am pierdut cei 770 de milioane de euro, ceea ce înseamnă o sumă importantă pentru România. Deci, ideea de a vota legia salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp că nu pierdem banii”, a declarat Bolojan, la Digi 24.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Înainte de a pleca de la Guvern, Bolojan dublează amenzile pentru cei din audio-vizual. Noile amenzi ajung până la aproape jumătate de milion de lei - ”Nu mai fuseseră actualizate din 2009!”

Bolojan a adăugat că acum este prea târziu, dar poate este mai bine mai târziu decât niciodată, având în vedere ce costuri suplimentare trebuie să achite Guvernul pentru sentințele din anumite zone profesionale.

Astfel, premierul demis a arătat că, în urma sentinței ÎCCJ privind drepturile salariale majorate ale magistraților, Guvernul are de plătit în total restanțe de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde lei penalități.

”O sumă de 12,5 miliarde. Vă rog să vă gândiți ce gândesc oamenii din România când la legea salarizării am avut pentru 1.200.000 de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde. Și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare care trebuie dată pe lângă sistemul de salarizare, care este destul de stimulativ.

(...) Vă puteți imagina că este o piatră de moră pusă pe bugetele noastre și cel puțin este un lucru care nu are cum să fie acceptat și cel puțin nu este o situație pe care a trebuit să o mai prelungim. Gândiți-vă că nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru, nicăieri nu ai peste 20.000 de procese pe motive de salarizare care sunt câștigate și ajungem în astfel de situații”, a mai spus Bolojan.

CITEȘTE ȘI Împușcarea nu doar a urșilor. Pentru protejarea populației, Guvernul Niculescu vrea împușcarea nu doar a urșilor, ci și a lupilor și chiar a râșilor - Program de guvernare

O nouă lege a salarizării în sectorul bugetar urmează să fie elaborată anul următor, prevede Programul de guvernare prezentat de către premierul desemnat, Luca Niculescu. Noua lege a salarizării în sectorul public să corecteze inechități și să clarifice grile de salarizare.

Programul de guvernare nu menționează vreo majorare a salariilor la început de an, în timp ce, de exemplu, pensiile sunt prevăzute să fie indexate de la 1 ianuarie, cu respectarea obiectivelor prevăzute în planurile de consolidare a finanțelor publice.

O nouă lege a salarizării în sectorul bugetar a fost și jalon în PNRR, dar, în contextul destrămării coaliției de guvernare, partidele politice nu s-au mai pus de acord în această vară pentru adoptarea unui proiect al legii salarizării publicat de către Ministerul Muncii.

"Elaborăm în 2027, împreună cu sindicatele reprezentative și instituțiile publice, proiectul noii legi a salarizării. Corectăm prioritar inechitățile, clarificăm grilele, sporurile și protejăm drepturile legal datorate. Simulăm impactul pe familii ocupaționale înaintea consultării publice și etapizăm aplicarea în acord cu Planul fiscal-bugetar 2025–2031. Orice majorare generală este condiționată de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor", prevede Programul de guvernare al premierului Luca Niculescu.

Cheltuielile de personal urmează traiectoria consolidării fiscal-bugetare multianuale: de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.

Legea salarizării unitare se realizează respectând acest plafon asumat.

Spațiul fiscal va fi utilizat pentru corecții structurale ale inechităților din sistemul de salarizare, nu pentru majorări uniforme care le adâncesc.

Impactul complet pe 2027–2030 este avizat de Ministerul Finanțelor și este compatibil cu obiectivele fiscal-bugetare.

Ierarhia salarială ar urma să fie predictibilă, sporurile justificate și plata legată de performanță, strict în plafonul de cheltuieli de personal din strategia fiscal-bugetară și legea plafoanelor.

CITEȘTE ȘI Program de guvernare. Și Niculescu își rezervă posibilitatea listării de pachete minoritare la companii de stat. Va fi stabilit un rating public pentru companii cu pierderi, care pot fi lichidate

Proiectul legii salarizării discutat în această vară a eșuat pe finalul lunii august, deși negocierile au fost mediate chair de președintele Nicușor Dan. Președintele Nicușor Dan a anunțant, totuși, că PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens politic și social asupra legii salarizării, dar că partidele și-au asumat necesitatea adoptării legii până la sfârșitul acestui an și respectarea, prin viitoarea lege a salarizării, a anvelopei bugetare convenite cu Comisia Europeană. Programul de guvernare anunțat acum de către premierul desemnat Luca Niculescu mută adoptarea unei legi a salarizării în 2027.

Profit.ro a prezentat atât principalele prevederi și grilele propuse în proiectul legii salarizării din vară - în domeniul învățământului, sănătății, administrației, justiției, pentru conducerea țării și guvernanți, respectiv pentru unele agenții, precum ASF, de pildă. De asemenea, Profit.ro a arătat care sunt bugetarii care au câștigat de la un proiect la altul al legii salarizării.

Proiectul noii legi a salarizării avea o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupunea un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026.