Motoarele economiei trebuie returate, iar românii ar trebui încurajați să-și reia viața, în pofida raportărilor despre sute de infectați de noul coronavirus cu care guvernanții ne covârșesc în aceste zile. Pur și simplu nu este acceptabil ca împotriva evidențelor realității trăite, care ne spun că nu avem o epidemie atât de gravă care să justifice, să ținem blocată întreaga Românie.
În cartea lor din 1959, Principiul lui Peter, Laurence J. Peter și Raymond Hull argumentează că orice persoane care avansează în structura unei organizații bazate pe principii ierarhice o poate face până la ceea ce ei au numit "nivelul maxim de incompetență". Teoria s-a vrut inițial a fi o reinterpretare umoristică a faimosului "principiu al plăcerii" din psihanaliză, dezvoltat de Sigmund Freud, însă a ajuns să fie luată extrem de serios în știința managementului.
Finanțarea devine tot mai importantă în ierarhia nevoilor antreprenorilor români în contextul crizei generate de COVID-19. Ca antreprenor tech, am crescut cu ajutorul mai multor surse de finanțare în ultimii ani, așa că vă propun să analizăm patru opțiuni la îndemâna firmelor care caută soluții de redresare în următoarele 6-12 luni.
Da, vrem să vedem banii cu care vor fi puse în practică toate promisiunile din așa numitul ”Plan Național de Investiții și Relansare Economică”. Poate nu toți odată, că proiectele s-ar întinde pe 10 ani, dar măcar zece miliarde de euro, păstrând proporțiile. Știu că ni se spune că cea mai mare parte ar veni dinspre Uniunea Europeană, dar vrem să vedem ”partea națională”, adică ceva concret.
România este pe penultimul loc în ceea ce privește absorbția fondurilor europene în perioada 2016 - 2020.
România suferă în continuare de ceea se numea, într-o anumită perioadă, greaua moștenire. Adică, pentru a fi satisfăcute interese personale și de grup s-au făcut deficite bugetare de 5,5% din PIB în 2008, 9,5% în 2009, 6,9% - 2010, 5,4% - 2011 și 3,7% - 2012. Toate atacabile de autoritățile europene cu procedura de infringement, fiindcă sunt plasate peste limita prudențială de deficit bugetar de 3% din PIB, prevăzută în Tratatul de la Maastricht.
Că drumul spre iad este pavat cu bune intenții nu este o noutate, însă dacă mai pui și gaz pe foc, mai ales pe o piață unde gazul este marfa de bază, dezastrul este garantat. Este cazul răspunsului populist al Parlamentului (incitat de președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, Iulian Iancu) la aroganța duopolului Engie-E.On, care refuză să împartă, măcar parțial, cu consumatorii câștigul rezultat de pe urma ieftinirii prețului de achiziție al gazului de pe piețele centralizate. Astfel, Parlamentul a decis impozitarea cu 90% a diferenței dintre actualul preț reglementat al gazului, de 68 de lei/MWh și prețul real de achiziție, în cazul în care acesta este mai mic de 68 de lei/MWh.
Pantofi, genți, rochii și pantaloni, ceasuri, cărți, ibrice, biciclete, unelte de grădinărit, tigăi simple și tigăi minune. O colecție eclectică ce ar da peste cap și cea mai bună optimizare pentru motoarele de căutare și căreia poate doar unul dintre cei mai buni comedianți ar fi putut să îi găsească o noimă într-unul dintre monologurile sale.
Un salariat plătește lunar sub formă de impozite, contribuții și taxe aproape 900 de lei, în vreme ce un pensionar achită 176 de lei. Asta face ca, după plata taxelor, un salariat să poată aloca pentru celelalte cheltuieli sub 1.200 de lei lunar, cam cât un pensionar (1.030).
Fermierii din România nu sunt nicidecum egali cu aceia din Vestul Uniunii Europene. O știe toată lumea, iar cei care se ocupă cu producerea de hrană o simt în fiecare zi; de aceea și constantele cereri de tratament similar și nediscriminare, rezultatul fiind deocamdată o ploaie de promisiuni și termene destul de îndepărtate. Să explicăm cu valorile pentru plățile directe în agricultură.