În ultimii ani, criptomonedele, acest El Dorado al monedei secolului XXI, au devenit un subiect fierbinte și au suscitat interesul investitorilor, băncilor, dar și autorităților de reglementare relevante. Tocmai datorită noutății și lipsei de reglementare a acestor instrumente au avut și au loc numeroase dezbateri despre tratamentul juridic, dar și fiscal.
Iar cel mai bun argument în acest sens, care conține și o bună doză de ironie, este că cele mai puțin capitaliste state ale lumii îl folosesc tot mai intens ca instrument de protecție față de SUA și de dominația mondială a dolarului. De exemplu, luna trecută, banca centrală a Rusiei a achiziționat peste 26 de tone de aur, cea mai mare cantitate comparativ cu oricare altă lună din acest an, pentru a face față sancțiunilor impuse de Statele Unite.
Turismul este o industrie, ca multe altele. La nivel mondial, este cea mai mare industrie, cu numărul cel mai mare de angajați. O industrie cu regulile sale, cu dinamică proprie și cu suficient de multe probleme.
Cu doi ani în urmă, în noiembrie 2016, am participat, alături de mulți alți președinți de patronate din turism, la o întâlnire cu președintele PSD, Liviu Dragnea. Era înainte de alegeri și, evident, președintele partidului ne-a expus o prezentare detaliată a programului de guvernare.
Cum în ultimii ani au fost descoperite zăcăminte importante de gaze naturale în Marea Neagra, există un interes crescut asupra subiectului din partea autorităților române, a companiilor implicate sau interesate de explorare și exploatare, a cetățenilor români precum și a țărilor din jur, fiecare dorind ca exploatarea acestor gaze să răspundă unor nevoi și să aducă beneficii. Ținând cont de investițiile mari necesare în special pentru explorare și dezvoltare, dar și pentru exploatare, în ultimii ani s-a discutat mult despre o legislație specifică care să le ofere un cadru stabil investitorilor pentru a continua investițiile necesare.
Amânarea termenului pentru declarația unică de venit, decisă în contextul dificultăților de completare și depunere, ridică întrebarea dacă introducerea unui mecanism permanent de extindere similar cu cele pe care le aplică alte state ar fi o măsură utilă pentru persoanele fizice și pentru administrație.
În urma unei analize profunde și multilaterale s-a ajuns la concluzia că “avem tot ce ne trebuie ca să devenim un hub energetic”, regional în primă fază, pentru ca apoi, în ce-a de-a doua fază a construcției hub-ului multilateral dezvoltat, acesta să se extindă la nivel global. Pentru că este de notorietate că Republica Energetică România este țara care se străduiește cu înflăcărare să promoveze pacea și colaborarea internațională prin dezvoltarea unei largi activități ȋn rȃndul maselor și cu sprijinul lor. Cum schimbările cele mai importante din viața societății trebuie să primească o expresie științifică profundă, organizațiile de partid și delegațiile companiilor prezente au apreciat obiectiv contribuția fiecărui colectiv la realizarea hub-ului, ajungând la concluzia că acesta a fost, până în prezent, sabotat de dușmanii interni și externi.
La americani umblă o zicală: "Ce este autorizarea? Este atunci când guvernul îți ia dreptul de a face ceva și după aceea ți-l vinde înapoi contra cost".
SUA, dar și destule state europene, în special din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, văd proiectul gazoductului Nord Stream 2 al Gazprom nu ca pe unul comercial, ci ca pe o investiție politică a Rusiei lui Vladimir Putin. Una menită nu doar să sporească dependența Europei față de gazele rusești, ci mai ales să submineze veniturile bugetare ale regimului pro-euroatlantic al Ucrainei, cu care Kremlinul se află în conflict de la anexarea peninsulei Crimea în 2014.