Autori

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a primit OK oficial de la autorități pentru defrișările forestiere necesare finalizării amenajării hidroenergetice Răstolița din județul Mureș, ultimul obiectiv investițional major demarat de autoritățile comuniste din România în 1989, înainte de căderea regimului Nicolae Ceaușescu.

Compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, pregătește lucrări de modernizare a celei mai mari hidrocentrale din țară, cea de la Porțile de Fier 1 de pe Dunăre, cu putere instalată de 1.166 MW

Furnizorii de energie electrică deținuți în România de grupul grec Public Power Corporation (PPC), preluați anul trecut de la italienii de la Enel, resping ideea exprimată recent în spațiul public, potrivit căreia actualul sistem de plafonare a prețurilor la consumatorii finali și compensare de la bugetul de stat a costurilor schemei i-ar avantaja pe furnizori, care și-ar dori, astfel, menținerea sistemului și după 1 aprilie 2025.

Companiile cotate la Bursa de Valori București (BVB) la care statul român, prin Ministerul Energiei, are participații sunt Hidroelectrica (80% din acțiuni), Romgaz (70%), Nuclearelectrica (peste 82%), Electrica SA (49,8%), Rompetrol Rafinare (44,7%), OMV Petrom (peste 20%), Conpet (aproape 59%) și Oil Terminal (87,7%).

Fuziunea dintre cei doi actori-cheie ai căldurii și apei calde din Capitală se va realiza cu condiția ca, la data acesteia, toate datoriile Termoenergetica față de ELCEN, cifrate de curând la peste 1 miliard de lei, să fie plătite.

Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, va investi în instalarea unei unități de fabricație a izotopului medical anti-cancer Lutetium-177 la reactorul 2 al centralei, cu tehnologia de profil dezvoltată de francezii de la Framatome.

Guvernul pregătește un nou program național de investiții, denumit ″Energia verde″, prin care vor fi repartizați bani de la centru către autoritățile locale, precum și către companiile locale de producție și distribuție a energiei termice în sistem centralizat pentru populație, prin care entitățile menționate vor primi suma totală cumulată de până la 4 miliarde de lei în perioada 2024-2030.

Un Regulament UE de anul acesta prevede că producătorii de țiței și gaze din UE trebuie să pună la dispoziție, până în 2030, instalații de captare și stocare CO2 cu capacitate însumată de minimum 50 de milioane de tone, prin contribuții individuale calculate în funcție de cota de piață în extracția de hidrocarburi a Uniunii a fiecăruia din perioada 2020-2023.

Guvernul a desemnat, prin ordonanță de urgență, instituția publică ce va negocia cu Comisia Europeană așa-numitul Plan Național Social pentru Climă (PNSC) al României, ce trebuie să cuprindă măsurile gândite de autoritățile de la București pentru sprijinirea persoanelor și firmelor vulnerabile la viitoarele scumpiri ale carburanților auto, precum și ale gazelor naturale și altor combustibili fosili utilizați la încălzirea locuințelor, determinate de introducerea, cel mai probabil din 2027, a taxării emisiilor de carbon din sectoarele clădirilor și transporturilor, prin deja celebrelor certificate CO2 tranzacționabile.

Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), controlată integral de ministerul de resort, a reacționat la declarațiile ministrului Sebastian Burduja, care a anunțat ieri ″în avanpremieră″ o nouă licitație eșuată în cadrul demersurilor de contractare a întocmirii unui nou studiu de fezabilitate pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, organizată de SAPE.