În urmă cu 10 ani, mai nimeni nu folosea cuvântul “antreprenor“. Antreprenorul era “patronul“. Cel care le știe și le face pe toate pentru că, nu-i așa?, “ sunt banii mei și fac ce vreau cu ei“. Și întreg fenomenul antreprenorial era aproape exclusiv privit cu scepticism și neîncredere. Asocierea cu banii făcuți repede și necinstit, de multe ori împreună cu politicul corupt, arunca (și încă o mai face, dar ceva mai atenuat) o lumină negativă pe mediul de afaceri românesc.
Tot ce am citit pe temă m-a determinat să încerc să abordez mai în amănunt o problema gravă care nu este numai a turismului, ci a societății românești în acest an de pomină 2017. De ce nu avem forță de muncă suficientă și mai ales bine pregătită profesional?
Mă uit câteodată uluit, câteodată amuzat și, de cele mai multe ori, trist, la modul în care se duce lupta politică în România. Parcă suntem permanent în campanie electorală, dar când se aproprie alegerile campania permanentă intră în vrie. Și atunci politicienii par să-și piardă rațiunea și echilibrul.
Pentru noi, cei care lucrăm în turism și transport, siguranța oaspeților noștri este, de departe, prioritatea numărul unu. Simțurile noastre sunt alertate de câte ori simțim pericole din acest punct de vedere. Este evident că știrea loviturii de stat din Turcia de săptămâna trecută a născut rapid îngrijorare și a declanșat multe nopți albe, încercând să punem cap la cap toate informațiile la care puteam apela și în special pe cele de la fața locului. În orice destinație operăm avem colaboratori locali care știu limba, obiceiurile, oamenii și au bune relații și conexiuni la toate nivelurile.
Cu toții știm că sloganul nostru de țară ar putea să fie “MERGE ȘI AȘA”. Cu toții știm că, în DEX, regăsim cuvântul NEPĂSĂTOR, dar lipsește cuvântul PĂSĂTOR.