Peste o pătrime din gazul produs anul trecut în Uniunea Europeană (UE) a fost extras din România, care și-a majorat cota de la 21,5% în 2022 la 26,8% în 2023, ca urmare a unei creșteri marginale a producției interne, dar mai ales datorită reducerii producției celorlalte state membre. Liderul clasamentului, Olanda, a fost cel care și-a diminuat cel mai mult producția, aceasta fiind în prezent doar cu 10% mai mare decât cea din România, care ocupă poziția a doua, arată o analiză Profit.ro.
Prețurile spot ale energiei electrice pe piețele pentru ziua următoare din Europa Centrală și de Est, inclusiv cel din România, au fost în august mai ridicate decât cele din aceeași lună a anului trecut, situație contrară celei înregistrate în restul Europei, susține un raport al reglementatorului maghiar, MEKH, analizat de Profit.ro și care confirmă decuplarea acestei regiuni de restul Europei. România a fost cea mai scumpă piață spot din UE, și cea de-a doua din Europa, după cea sârbă, sistemul energetic autohton fiind în continuare deficitar, bazându-se pe importuri, în special din Ungaria, pentru acoperirea consumului intern și exporturile către Ucraina și Republica Moldova.
Hidroelectrica, cel mai important producător de energie electrică din România, deținut majoritar de statul român, și-a redus cu peste o cincime producția de energie în trimestrul a treilea, confirmând tendința raportată în prima jumătate a anului.
România este unul din cele 2 state membre UE în care prețul carburanților s-a majorat în ultimul an, în celelalte state fiind înregistrate scăderi, în medie cu 6,1%, în perioada august 2023-august 2024, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Explicația: politica fiscală agresivă a Guvernului, care a operat două creșteri de accize, pe 1 ianuarie și pe 1 iulie, majorări care au condus la o creștere a prețurilor cu peste 10%.
OMV Petrom, cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei, și-a redus cu 5,5% producția în cel de-al treilea trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut și 2,6% comparativ cu cea din trimestrul precedent ala cestui an. Scăderea producției de gaze, de 6,75%, a fost mai accentuată decât cea de țiței, de 3,7%, în principal ca urmare a reviziilor efectuate.