Autori

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a lansat o acțiune de amploare împotriva evaziunii fiscale din comerțul electronic. DGAF a vizat activitatea a peste 200 de firme nerezidente în România, care au vândut bunuri local, fără a plăti TVA.

ANAF a lansat o campanie de informare privind obligația comercianților de a emite și de a înmâna clienților bonul fiscal, precum și obligația clienților de a-l cere, dacă acesta nu a fost înmânat din inițiativa comerciantului. Campania vizează domeniul HoReCa, în care aplicarea cotei reduse de TVA, de 11%, este condiționată de o colectare mai bună, în caz contrar TVA urmând să urce la 21% în toamnă. Totodată, ANAF explică și situațiile în care clienții pot beneficia de bunurile și serviciile achiziționate, fără plata contravalorii acestora.

Ministerul Finanțelor a renunțat la impozitarea din 2026 la valoarea de piață a proprietăților imobiliare deținute de persoane fizice, întrucât nu are timp suficient pentru a pune la punct sistemele informatice și mecanismele de evaluare, potrivit informațiilor Profit.ro.

Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță care aduce modificări, în linie cu normele OCDE, regulilor privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni. Companiile vizate sunt cele naționale sau multinaționale care înregistrează o cifra de afaceri consolidată (la nivelul întregului grup) de minim 750 milioane euro, în cel puțin doi ani din cei patru anteriori anului de referință.

Pragul de la care o companie devine plătitoare de TVA va crește de la 300.000 de lei (88.500 euro calculat la curs BNR de la momentul aderării la UE) la 395.000 de lei, prevede un proiect de ordonanță care transpune reglementări europene, analizat de Profit.ro. Proiectul, așteptat de mediul de afaceri, a fost pus și în luna martie în dezbatere pe site-ul Ministerului Finanțelor, a obținut toate avizele necesare pentru a fi adoptat de către Guvern, dar adoptarea nu a mai avut loc, în contextul crizei guvernamentale din luna mai.

Perioada de insolvență va fi redusă, administratorul/lichidatorul judiciar va fi desemnat aleatoriu de către judecătorul-sindic, acțiunea în răspundere nu va mai viza doar administratorii formali, ci și administratorii de facto (care impun decizia financiară și operațională a societății), atragerea răspunderii va include și interdicția de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, administratorul și administratorul de facto împotriva cărora s-a introdus o acțiune în atragerea răspunderii nu vor putea avea calitatea de administrator special în procedura insolvenței, nedepunerea situațiilor financiare și a declarațiilor fiscale va prezuma, până la proba contrară, neținerea conform legii a contabilității, potrivit unui proiect de lege publicat acum de către Ministerul Justiției pentru modificarea legislației insolvenției.

Creșterea plafonului până la care se datorează CASS (contribuția la sănătate) pentru venituri din activități independente, de la 60 de salarii minime brut în prezent la 90 de salarii minime brute, prevăzută în proiectul de lege pus recent în dezbatere de către Ministerul Fiannțelor, este discriminatorie și va afecta accesul oamenilor la justiție, avertizează Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR).

Decontul de TVA (formularul 300) va fi modificat pentru a permite utilizarea noilor cote de TVA, de 21% (cota generală) și 11% (cota redusă), ca urmare a modificării legislației, cu aplicare de la 1 august, prevede un proiect de ordin ANAF. În formular vor fi păstrate și cotele anterioare, întrucât modificarea a survenit în cursul unei periaode fiscale de raportare (trimestru și an), dar și pentru a permite declararea, de către cei cu TVA la încasare, a facturilor emise anterior datei de 1 august.

Emitenții de carduri și băncile sunt de acord, de principiu, cu o reducere a costurilor la plățile efectuate cu cardul la POS-uri, potrivit informațiilor Profit.ro, în contextul în care Ministerul Finanțelor pregătește o serie de măsuri, cum ar fi eliminarea plafonului de încasări minime de 50.000 de lei care impune obligația unui comerciant să accepte și plata cu cardul, ceea ce înseamnă că orice comerciant, chiar și cei mai mici, vor trebui să dispună de un mijloc de plată electronic.

Guvernul a împrumutat în total, în primele șapte luni din acest an, circa 176 miliarde lei, semnificativ peste cele 153,5 miliarde lei atrase în primele șapte luni din 2024, potrivit calculelor Profit.ro.