Autori

Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie cu 12,5 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele nouă luni la 67,27 miliarde de lei, 6,36% din PIB, comparativ cu 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB) în primele opt luni ale acestui an. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 26,97 miliarde lei (2,62% din PIB). Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus, însă părea că ritmul încetinește în ultimele luni. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.

Sistemul de sănătate din România ar trebui să învețe din lecțiile pandemiei Covid-19, să se adapteze noilor provocări și să profite de oportunitățile noi în ce privește infrastructura, distribuția geografică echitabilă a furnizorilor de servicii medicale, serviciile medicale la domiciliu, instruirea personalului, gestionarea situațiilor de urgență, precum și finanțarea sistemului, a declarat Conf. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial, la videoconferința Profit Health Forum. Un rezultat pozitiv al crizei sanitare este extinderea utilizării instrumentelor digitale, consideră oficialul.

Ministerul Finanțelor intenționează să împrumute astăzi 700 milioane de euro de pe piața locală, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența peste doi ani. Emisiunile de obligațiuni în euro pe piața internă sunt rare comparativ cu cele în lei, care au loc de obicei de două ori pe săptămână. Statul iese, de obicei, să se împrumute în euro de pe piața internă atunci când băncile locale dispun de sume semnificative în valută și își manifestă interesul de a credita statul.

Comisia Europeană a împrumutat recent 17 miliarde de euro pentru finanțarea împrumuturilor acordate statelor prin programul SURE, iar României i-ar reveni în jur de 800 de milioane de euro, prorata, raportat la suma totală de 4,1 miliarde de euro solicitată de România comparativ cu totalul de 87,8 miliarde de euro cerut de toate cele 17 state UE înscrise în program. Un aspect extrem de important pentru România este însă dobânda la care au fost luate aceste împrumuturi, de de -0,24% pe an pentru obligațiunile emise de Comisie pe 10 ani și de 0,13% pe an pentru cele pe 20 de ani.

Agenția de evaluare financiară Moody's nu a luat o decizie la revizuirea periodică a ratingului de țară al României, stabilită în calendarul agenției pe data de 23 octombrie, iar calificativul suveran al țării a rămas astfel în categoria recomandată investitorilor, unde se află pe ultima treaptă. Lipsa unei decizii din partea Moody's, deși anticipată de analiști, vine în contextul în care situația economică dificilă determinată de pandemia de coronavirus și presiunea pe buget, agravată de cheltuieli nerealiste promovate de Parlament, au determinat în ultimul an toate cele trei mari agenții de rating să înrăutățească perspectiva calificativului României de la stabilă la negativă.