Autori

Guvernul a adoptat, miercuri, o ordonanță de urgență prin care reînființează Cancelaria prim-ministrului, structură care a funcționat în multe cabinete guvernamentele, dar a fost desființată de premierii Boc și Grindeanu. Guvernarea Cioloș a fost ultima dată când a funcționat această structură.

Guvernul a alocat, miercuri, în vederea organizării alegerilor pentru Parlamentul European, care vor avea loc la 26 mai, suma de 252 milioane lei. Suma este cu peste 24 milioane lei mai mare decât cea alocată pentru alegerile pentru Parlamentului României din 2016.

Premierul Dăncilă a solicitat miniștrilor, miercuri, la începutul ședinței de Guvern, să organizeze din timp consultări publice cu privire la actele normative propuse spre adoptare Guvernului, ”pentru a evita situații în care diferite organizații profesionale nu au cunoștință despre conținutul acestora”. Solicitarea vine însă după ce, anul trecut, Executivul a adoptat, fără nicio consultare publică, Ordonanța de urgență (OUG) 114/2018, care introduce taxe în sectoarele bancar, energetic și de comunicații, iar, săptămâna trecută, a adoptat OUG 7/2019, care a adus modificări importnate în sistemul de justiție.

Premierul Dăncilă a declarat, miercuri, că președintele Iohannis nu are niciun motiv bazat pe indicatori economici reali să nu aprobe proiectul de buget propus de PSD-ALDE. Șeful Executivului l-a acuzat pe șeful statului că a făcut acest gest din motive electorale și s-a întrebat dacă nu cumva președintele se teme că bugetul va duce la prea multe investiții. Șeful statului a sesizat Curtea Constituțională cu privire la proiectul de buget pe anul în curs, catalogând documentul drept o "rușine națională" și apreciindu-l ca nerealist și supraevaluat.

Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.