Autori

Potrivit OUG nr. 186/2022, adoptată la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022 și modificată recent de către Parlament ca urmare a intervenției președintelui Klaus Iohannis, companiile din țiței, gaze, cărbune și rafinare care au ponderea acestor activități în cifra de afaceri de peste 75% inclusiv și ale căror profituri din 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor din 2018-2021, datorează contribuție de solidaritate de 60% din diferență.

Compania de furnizare, distribuție și producție de energie electrică Electrica SA, la care cel mai mare acționar este statul român prin Ministerul Energiei, cu peste 48% din capital, a terminat primul trimestru al anului cu pierderi nete de 66,6 milioane lei, cu 58% mai mici decât în perioada similară a anului trecut (157,8 milioane lei).

Profitul net al companiei de stat Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a crescut de 10 ori în primul trimestru al anului, față de perioada similară din 2022, de la 8 la 80 milioane lei, în condițiile în care primele 3 luni ale anului trecut au fost marcate de criza energetică, ce a dus la scumpiri galopante pe piețele angro.

România va cere autorităților europene ca o parte din cheltuielile bugetare cu compensațiile cuvenite furnizorilor de energie și gaze, pentru acoperirea diferențelor dintre costurile de achiziție de pe piețele angro ale acestora și prețurile plafonate prin lege aplicate consumatorilor finali, să îi fie rambursate din fonduri UE.

Darea în plată către ANAF a activelor funcționale energetice ale termocentralei Paroșeni, ale exploatărilor miniere Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan și ale sucursalelor Prestserv și Sediul Executiv din cadrul companiei de stat insolvente Complexul Energetic Hunedoara (CEH), controlată integral de Ministerul Energiei, în contul ștergerii datoriilor bugetare ale Complexului, a fost aprobată de către creditorii companiei, relevă date analizate de Profit.ro.